Cookies

Un joc mai simplu decat crearea acestor biscuiti nu exista. Pentru inceput aveti nevoie de doua vase. Eu va zic varianta finala, ca am cantarit faina si zaharu-n etape, de era sa pierd siru gramajului la un moment dat, noroc de phone records. So, intr-un vas puneti 380 g faina, 10 g cacao, 5 g ness (o lingurita), 10 g praf de copt, 5 g bicarbonat si un praf de sare... next step: amestecati !

Dupa, adaugati tot in acest vas 50 g nuca snopita in bataie c-un facalet si 150 g ciocolata de menaj ciopartita in aschii potrivit de mari. Eu am folosit ciocolata de menaj cu aroma de vanilie - luata din Cora.

In celalalt vas: 190 g zahar, 80 g margarina, 3 oua mari, 100 g smantana, 1 lingura unt de arahide si 1 plic zahar brun - puteti sa-l omiteti pe asta. Initial eu zahar brun mi-am dorit sa folosesc pentru reteta, dar cand am pus un plic am auzit un chiuit in ureche..."io de unde iau dup'asta zahar la cafea? " asa c-am inghitit in sec si am pus in cookies cristal alb. Deci puteti sa folositi ori alb - ori negru. Next step: mixati ! 

Turnati amestecul din primul vas peste compozitia din al doilea si incorporati usor cu lingura. Nu insistati prea mult. Udati-va mainile si pregatiti-va de modelat. Daca ati pus gramajul de faina de mai sus...sigur aveti o pasta flexibila la mana, aproape ca o plastelina.

Eu am facut niste bulgari mari, i-am turtit s-apoi i-am numit simplu biscuiti giganti de buzunar: ca asa li se intampla.. Poate-mi ghiceste si mie careva in palma...:)))  ce scrie acolo...? e prima data cand pune M. mana pe aparat ! :)) - (sa fie oare si ultima !?  :))

Ii asezati pe o tava mare de cuptor, tapetata cu o foaie de copt, pudrata din plin cu faina si-i coaceti pe  frumosii astia pentru 25 minute la 180 grade. Sa lasati putin spatiu intre ei, ca se intind cat ii tine plapuma si se umfla-n pene rau de tot.

Dupa ce s-au racit bine ii pudrati cu un super strat de zahar praf. Io bag un giant cookie intr-o punga, sa nu ma murdaresc de zahar praf si plec la munca. :)) Sunt plini de aschii mari de cioco si savoare de nuca. Nu le-am pus nici o esenta, ca e suficienta aroma proprie ingredientelor.

Acu, sa ma scuzati cu pozele, dar la 20 cand i-am terminat de unde lumina naturala? Voi puteti sa fiti mai inspirati si sa-i serviti in compania unei cani cu lapte sau cafea.. Sunt biscuiti nu prajitura, asa ca-i musai sa-ti trosneasca aschiile de cioco prin gura. Sa aveti pofta !