Tarta cu cirese

Ma amagesc uneori spunandu-mi ca's conservatoare, pentru ca lenea si-a gasit in mine o tipa tare confortabila. Asa ca azi.. iar tarta.. Da are o miza mare, e cu cirese, esenta de migdale, parfum de vanilie..... o adevarata fericire inlantuita in arome, fara motive de ingrijorare, pentru ca nu dureaza prea mult... nici s-o mesteresti, nici s-o mananci.. Am pregatit-o pentru Eduard si scumpii mei parinti, fara de care as fi un suflet pustiit in ganduri desarte. Azi, Eduard a plecat in vacanta la bunici si m-a lasat ca p'un stranger cu tic balbait obsedata de propriul copil. Imi repet obsesiv ca doua luni vor trece-n doua zile si plutesc fara voie departe cu gandul. Ar fi mult mai usor sa dau piept cu ratiunea, dar nu vreau sa omor un vis.. si mai ales pe acel calator... Asa ca respir o data cu el, incerc sa-i simt sufletul si-ncerc sa nu-i transmit deloc ce-mi invadeaza mie trairea.. Combinatia haotia de idei absurde ce ma macina in lipsa, ma fac din motivanta - o sociopata ce-si delimiteaza hotarul de neliniste.. in incercarea de a nu-mi mima nici macar profunzimea gandului.. Deja mi-e atat de dor, incat sufletul imi mistuie trupul ca pe-o molima, iar ganduri percepute drept teama de a nu fi uitata, ma lasa fara armura.  Si cu o ultima suflare, pana la urmatorul telefon fara fir, cand vocea lui o sa-mi coloreze iar sufletul, .. va vorbesc despre tarta..

Simpla, pictata special pentru minunea mea, in nici mai mult de 15 minute, pentru a-mi cere iertare timpului si nesansei ce ne desparte printr-un drum de 300 km.. Se intinde cu delicatete o foaie de aluat frantuzesc de 450 grame (7 days)  pe o tava de tarta cu diametrul de 26 cm.. unsa cu unt.. 

Cele din urma 800 grame cirese sortite lunii Iunie se amesteca cu 2 linguri cu varf - faina, 8 linguri zahar, 30 ml esenta de vanilie, 15 ml esenta de migdale. 

Le urmeaza 30 grame unt faramitat peste aceasta compozitie..   iar totul se revarsa peste aluatul cu pricina si se inveleste intr-un decor contemplativ de vara..

Tema asta se baga in frigider pentru 20 minute. Apoi i se feresc marginile cu o folie de aluminiu si se aseaza cu grija in cuptorul preincalzit la 220 grade.. timp de 50 minute. Dupa 40 minute o dezbracati de protectie si o lasati in voia arsitei cuptorului.. Va uitati pe gaura cheii si daca povestea verii e inca necoapta ii lasati protectia pe margine.. si o eliberati caldurii mai spre finalul coacerii..  La urma inveliti minunea asta cu un praf de stele alb si o abandonati timpului si sortii.. care / cum doriti.. sau o serviti.

Noi ne-am delectat frateste simturile... eu cu portia de inghetata de menta cu afine de padure ce-i tine companie desertului lu fii-miu, iar el cu dulcegaria asta colorata doar imbibata in esenta de inghetata.. Cat despre restu'..  la pachet ;)

E o invazie de arome.. intr-o poveste magica ce poate provoaca delirul intr-un exces de luciditate... 

Reteta imi apartine !