Un an de Passion

Nu m-am gandit pana acum sa scriu aceste randuri, nu am avut nici timp si mi-am motivat personal absenta acestora prin darnicia in cuvinte a blogosferei culinare, care a acordat Cezarului ce-i al Cezarului ;)  Acum, in ceas de sarbatoare insa, eliberata intr-o oarecare masura de treburile sincrone care mai mult ca sigur ne macina pe toti uneori, am simtit ca haosul zilnic, ce pe moment ne schimba ritmul, nu e niciodata memorabil, asa ca l-am dat deoparte si am retrait cu ochii mintii clipele din 2011 care m-au surprins placut si mi-au readus in suflet prospetimea acelor momente, cu o intensitate parca si mai mare, realizand pentru a nu stiu cata oara... cat de darnica e viata asta cu noi.. !

Chiar daca nu in ordinea asta, mi-am amintit si de 13 ianuarie, ziua in care asterneam aici prima reteta, ziua in care ceva frumos, numit prietenie, urma sa prinda-ncet incet contur. Si a echivalat anul asta cu multe schimbari si noutati la care nici nu visam, cu un ritual de impartasire a retetelor, secretelor din lumea culinara, chiar si a unor clipe personale, a sentimentelor legate intre mine si multi dintre voi !

Si am simtit fericire! Si cu bogatia asta in suflet, intretinandu-mi ideile, m-am decis sa astern clipelele minunate pe care le-am simtit acum o saptamana, cand in fata ochilor multora dintre noi s-au derulat, in acelasi timp, un botez si un Craciun venit parca mai devreme, prilej de bucurie pentru niste copii minunati care ne-au descretit fruntile pentru cateva clipe, cu extensie emotionala in timp, si totodata o ocazie minunata de a  accentua parca ceea ce am simtit din prima clipa... legatura emotionala.. stabilimentul acestui proiect de succes.

Si ma gandeam ca e mult mai usor cand e o simpla cheie, un simplu proiect de PR, ghidat de reguli ca la carte, asupra carora cei in masura sa le dirijeze au un control deplin. Dar nu, nu a fost atat de simplu ! Lucrurile sunt mai complicate cand intervin oameni din exterior, cu personalitati, caractere si ambitii diferite, dar oamenii astia minunati, despre care vreau sa va vorbesc acuma, au pus cap la cap strategii, repetitii, reguli, executie, dar parca mult mai mult suflet si s-au riscat!!

S-au riscat, mergand pe drumul asta de o calitate ireprosabila, cu reguli simtite ca p'un joc, implicandu-se cu sensibilitate, creativitate, chiar fantezie, transformand totul intr-o marca inregistrata sau intr-un proces de devenire: "Passion 4 cooking", ce a ajuns, as vrea sa cred, in inimile tuturor.

Si practic, daca ma gandesc bine, am crescut alaturi de acest proiect! El a inceput acum un an, iar cu fiecare pas aflat in derulare, blogosfera culinara a fost mai colorata, plina de viata, iar partasi la propriu chiar daca am fost doar unii dintre noi, consider ca virtual am fost toti.

O mana de oameni, sub emblema Electrolux si Gollin Haris, a format o echipa fantastica si a fost de ajuns sa mobilizeze blogosfera, si ca sa nu ma repet, va reamintesc de Prima mea cina alaturi de food bloggeri, de Garden party-ul  care ne-a adunat pe si mai multi dintre noi, de Concursul care a facut valuri printre pasionatii de gastronomie, cu sau fara bloguri, plini de inspiratie si entuziasm de a cladi impreuna o stare de spirit, numita tematic Passion4Cooking , dar si simtita Passion pe deplin !

Si uite asa a venit si ziua cea mare. Ziua in care o insiruire frumoasa de prezente s-a infatisat din nou la Club Cortina, ziua in care am aflat ca fetele astea minunate au castigat "Silver Award for Excellence la Romanian PR Award". Felicitari fetelor!!

Nu mai dau nume, ca am fost multi si n-as vrea sa omit pe nimeni! Cu siguranta le-ati vazut incantarea, descrisa in cuvinte, in lumea asta virtuala. Am fost acolo o mana de prieteni, cu o pasiune comuna, prilej cu care am regasit in celalalt ceva-ul ce ne apartine! Si le sunt recunoscatoare lui Carmen Georgescu, Roxanei Diba, Monicai Botez, Alinei Chelu, Alexandrei Branzan si tuturor celor care au facut parte din echipa asta minunata si mi-au daruit ocazia de a face parte din familia Passion plina de farmec, din care n-as vrea sa ies in veci !

A fost atunci alai mare, mancare buna...

.... purcelus la protap ... si vin fiert... 

.. si deserturi delicioase pe masura: Scutecele Domnului (pregatite de my lovely friend Alice) si un trifle urias cu mascarpone si fructe de padure..

Si uite asa a inceput botezul, iar Carmen i-a taiat motul "bebelusului" si descantat (si de acum incolo) numai si numai zile bune si viata lunga!! Asa sa fie, iar noi sa venim si la majorat !;)

Iar ziua aceea a insemnat "a darui" !  Fiecare dintre noi am venit cu briose, unele mai minunate ca celelalte, care au ajuns, prin intermediul Crucii Rosii Romane, in manutele nevinovate ale unor copii minunati de la centrele de plasament din sectorul 5.

Parte din ei, urmare a unui plan secret al fetelor de a-i deconspira sufletul remarcabil al mamei acestui proiect - vorbesc de Carmen da, ne-au daruit o data cu colindele un balsam nepretuit al sufletului prin acele clipe magice !

Si totul s-a derulat atat de natural, parca intr-o continuitate fireasca a unui stil de viata ce ne-a surprins cu liniste si confort. Azi n-am haz, da recunosc! Dar sunt fericita ! O da !!

Sunt fericita ca am facut si sper eu sa mai fac parte din acest proiect ! Si cu piosenie recunosc ca sunt bogata: am sanatate, o familie minunata, prieteni - si voi toti va numarati printre ei, si-n primul si-n primul rand pe Dumnezeu!

Si pentru ca acum simt niste treburi, chiar daca maine o sa va intampin cu o ciorba sau dulcegarie, nici eu nu stiu acum cu ce ;), va doresc din suflet sa fiti sanatosi si puternici, pragmatici si vizionari, plini de viata si intreprinzatori, sensibili si senini si sa va bucurati de fiecare moment frumos, de fiecare victorie, de fiecare speranta implinita si nu in ultimul rand..  sarbatori de vis !! Craciun fericit !!