Se afișează postările cu eticheta bacon. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bacon. Afișați toate postările

6 iunie 2011

Ceapa coapta umpluta, in sos de tomate

Acu, asa la confesion, cand il intreba cineva pe M. ce am mancat pe parcursul sarcinii de am nascut un bocanetz de 4 kg, turna ca la spovada: ""nevasta-mea manca de toate, carne la greu, cu nitica grasime (deh, am o boala cu asta.... s-a prins soacra-mea mai tarziu ca-mi curgeau balele dupa halca de carne din farfuria lui M. pestritata cu grasime d'aia buna, caramelizata tata nu gluma.. ;), tone de mere, dulcegarii  (aveam o problema cu autocontrolul - ca o mea culpa, inca nu am depistat buba ), castraveti murati,  3 galeti cu apa pe zi, ceapa umpluta, ceapa in salata, ceapa dimineata si seara..;)) si pofte gen o perdea, o plasma, o excursie in Africa.. "" . Deci, zic eu .. nimic fantezist !!  si fu' taaare bine !!
Asa ca a sosit timpul sa vorbesc despre incoronata regina a legumelor .. ceapa ! Aceasta sursa vie de acid folic si fier, mi-a devenit prietena pe parcursul celor 9 luni, iar dupa aproape 4 ani imi e deja best friend... Cum simt ca ma paste o raceala, sau un atac de inima cand imi termin doza zilnica de ciocolata, ma imprietenesc cu ceapa si devin inamica lui M. ;) ...  desi se zice ca "cine mananca multa ceapa.. Dumnezeu il izbaveste de necazuri.. " ;)  Cu o asa perceptie gustativa, eu zic sa ne tot spalam pacatele mancand ceapa :))...


Pentru minunatia asta.. c'asa o percep eu.. aveti nevoie de 4 cepe albe mari.. Cu cat sunt mai mari, cu atat gustul nu este atat de ascutit si nu va curg rauri de lacrimi .. dupa rochita aia minunata din vitrina ;))


Le curatati de coaja, le taiati capetele dar nu mult.. cat sa le ramana foitele prinse in partea de jos, taiati un capacel din partea de sus (cat sa puteti baga o lingurita si sa scobiti prin ele), le spalati si le puneti la fiert in apa cu un praf de sare .. timp de 10 minute.  Apoi le scoateti pe o farfurie, le treceti printr-un jet de apa rece si le lasati nitel sa se raceasca.. adik vreo 5 minute. Cu o lingurita scobiti miezul din ceapa, incercand sa nu-i rupeti coaja exterioara... operatiune executata cu dexteritate si rabdare.. Aici era un inceput de drum.. apoi a urmat procedura baga degetele, apuca foile interioare si elimina-le  .. practic / ca sa zic asa / deci.. o lobotomie ;))

La sfarsitul operatiunii, cepele raman doar cu 3 - 4 foite la exterior.. in rest Vama e la ceap'acasa.. Daca s-a rupt cumva liantul din partea de jos.. o doftoriciti si peticiti pe interior cu bucati din ceapa eliminata..  Sa nu va puna pacatul sa aruncati bucatile de ceapa extrase. Impartiti gramajoara formata in doua... Pe una o folositi la umplutura, ailalta la minunatul sos cu tomate..
So, pentru umplutura procedati asa: puneti jumatate din cantitatea de ceapa extrasa - taiata marunt - la calit in 30 ml ulei... (acu voi sa nu faceti ca mine.. eu n-am maruntit-o deloc.. ca asa imi place mie - mai neslefuita ;))

Dupa ce ati sotat-o, o scoateti pe o farfurie si trantiti in wok 100 grame bacon, 120 grame carne tocata de vita (merge super si cu porc ) si amestecati-le acolo pana si-a lasat baconul grasimea in wok si s-a mai colorat carnea de vita..



Apoi stingeti focul.. si puneti peste carne: ceapa calita, 50 g pesmet, 1 lingurita rasa de sare, piper dupa gust, 1 cub de zahar brun - pisat, 1/2 lingurita oregano uscat, cateva fire de patrunjel si altele de marar - taiate marunt..  si amestecati.



Cu acest amestec umpleti cu varf cepele.  Intr-o tavita (eu am folosit-o pe cea de tort) asezati ceapa umpluta, turnati apa pana la jumatatea cepei, acoperiti tava cu folie de aluminiu si transferati-o cu grija (sa nu cada ceapa intr-o parte) in cuptorul preincalzit pentru 30 minute la 180 grade. (sory for the pic... dar am uitat si n-am).
Intre timp se prepara sosul din cantitatea de ceapa scobita -ramasa, 75 ml vin alb, o lingurita rasa cu oregano uscat sau cateva fire de oregano proaspat - taiate marunt, un varf cutit praf de scortisoara, un praf de sare dupa gust, piper, cateva fire de marar proaspat taiat marunt,  400 grame rosii decojite taiate marunt ((eu am pus rosii decojite din conserva, cu sucul lor cu tot.. musai)). Daca folositi rosii proaspete, le decojiti, le taiati cubulete si clar puneti vreo 4 -5 rosii sa aveti cu ce structura zeama..  Si procedati asa: puneti la calit ceapa taiata marunt in 30 ml ulei, apoi turnati rosiile din conserva, vinul, si celelalte mirodenii si lasati-le pe foc timp de 10 minute..



Dupa cele 30 minute de stat in cuptor, scoateti tava, aruncati apa ramasa in ea (tineti bine cepele cu o farfurie sa nu va cada in chiuveta.. deh am comis-o si p'asta cand ma credeam in stare sa pun mana in foc fara sa ma ard).. apoi turnati sosul de tomate de mai sus.. peste ceapa si printre ea.. plus inca 100 ml apa cu un praf de sare (daca n-ati pus suficient de mult in sosul de tomate), o felie de unt peste fiecare ceapa umpluta si dati iar tava la cuptor cu folie de aluminiu peste - pentru inca 15 minute la 190 grade..



Dupa cele 15 minute - inlaturati folia de aluminiu, imbatati ceapa cu sosul din tava (va ajutati de o lingura) si iar la cuptor pentru 20 minute la 190 grade.. imbatand ceapa inca o data dupa 10 minute din cele 20...  Intre timp spalati vasele, asezati masa si dupa ce scoateti ceapa o mancati.. ca e buna rau daca se serveste imediat ! ;))  

Et voila.... ceapa alba umpluta !!

Pentru iubitorii de ceapa ca mine.. mancarea asta e un adevarat festin.. Unde mai pui ca amestecul e atat de versatil si poate fi ghemuit cu usurinta intr-un ardei sau dovlecel.. e clar un must eat .. cel putin de doua ori,  hai de n ori pe an !


Sa aveti pofta !!

5 iunie 2011

Tarta cu praz si bacon

Despre tarta asta pot spune asa... chiar si cei mai reticenti mancaciosi de legume cedeaza la prima inghititura. Unde mai pui ca tarta trece granita aluatului clasic, lasandu-te sa descoperi something beyond usual stuff,  atunci e musai sa testati pe limba voastra combinatia...



Simplu ca buna ziua, incep cu aluatul de tarta..


Intr-un vas amestecati 260 grame faina, 110 grame nuci macinate, 100 grame unt, 1 lingura bors de putina, 45 ml zeama de lamaie, un varf cutit sare, 4 cuburi de zahar brun, formati o bila, si cat timp va dumiriti voi unde gasiti o tava cu diametrul de 30 cm (eu am una de silicon.. si-i taare usor de scos tarta din ea) lasati aluatul in frigider.


Si timp aveti destul.. chiar si d'un drum pana la market, ca aluatul trebuie sa-si faca un somn de frumusete de vreo 40 minute .. la rece ;). Imediat dupa, tapetati tava cu unt, intindeti aluatul de tarta cu sucitorul, apoi imbracati tava cu aluatul.. Taiati marginile si vedeti ce faceti cu aluatul.. eu am mai captusit cu el pe alocuri, ca l-am intins pe rotund, ca sa-l folosesc la maxim si sa nu arunc nimic.. Protejati marginile tartei cu folie de aluminiu (ca sa nu se arda cand le introduceti in cuptor)... Pe toate.. eu aici eram la faza de exemplu.. asa da... si continuati va rog..


Si ar mai fi un detaliu... daca nu aveti o tava cu diametrul de 30 cm.. ci de 21 cm scadeti o treime din gramajul elementelor din compozitia tartei ..  (ca sa stim o treaba, altfel sa nu ma trageti pe mine de urechi ;)) E simplu sa calculati cantitatea, dar si mai simplu e sa va faceti rost de o tava cu diametrul de 26 - 27 cm.. si fara grija puteti pune toate ingredientele necesare, fara sa mai scadeti sau sa adaugati ceva.. ;)

So, reiau problema tartei mele: intepati cu o furculita aluatul de tarta si predati-l cuptorului preincalzit pentru 15 minute la 190 grade.

Dupa, scoateti rapid folia protectoare de aluminiu si lasati tarta in cuptor inca 8 minute, tot la 190 grade. Intre timp pentru umplutura aveti nevoie de: 300 grame praz (cam 3 fire) spalat strasnic, mai ales cei 4 cm din tija verde, bine spalata, ca sa eliminati orice urma de pamant dintre fire, o ceapa rosie, 40 grame unt, 180 grame bacon, 3 tije de sparanghel (daca-l eliminati nu se supara nimeni, mie mi-a ramas de la o repetitie atemporala de frittata cu legume si sparanghel), 1 legatura patrunjel, 1 catel usturoi, o lingurita sare de mare, piper dupa gust, 2 oua, 250 g smantana grasa (24 % grasime)..

Si acum notati asa: puneti in wok untul, prazul taiat rondele subtiri, ceapa taiata julien si sotati-le timp de 10 minute - la foc potrivit, exclus mic.


Apoi adaugati baconul, sparanghelul, patrunjelul proaspat - toate taiate marunt, usturoiul pisat, sarea, piperul, si mai sotati inca 10 minute, amestecand mai mereu cu lingura prin compozitie... apoi stingeti focul.


Dupa, lasati amestecul sa se raceasca cat timp mixati putin ouale cu smantana..


Ideal ar fi ca aceasta compozitie de praz sa o faceti in timp util (cat sta tarta in cuptor), iar dupa ce ati scos tarta - sa intindeti compozitia peste ea la scurt timp, ca apoi sa continuati etapa 2 cuptorul.. 
In acest sens, reiau: dupa ce ati scos tarta din cuptor imprastiati peste ea amestecul de praz, presarati 100 grame urda framantata - sarata (tinuta la borcan- despre aia vorbesc) si cele 2 oua batute cu smantana.



Cu o furculita trasati usor prin amestec, ca sa se intrepatrunda aromele (asta nu insemna ca le puteti amesteca pe toate intr-un vas si apoi sa le trantiti asa simplu acolo, clar nu !) ci pur si simplu faceti niste santuri in stratul de praz de jos, pentru a putea trece raul de smantana, ca sa ia si el putin din aroma sarii de mare.. Nu e necesar sa mai puneti sare in oua, pentru ca urda e destul de sarata, si facand acele santulete - ingredientele cedeaza din aromele lor, si celor mai putin inzestrate cu ele..


Dupa miscarea asta, dati tarta la cuptor, timp de 30 - 40 minute la 180 grade.. pana cand prinde o culoare frumoasa, si o structura ferma la o atingere delicata.. Iar dupa 10 minute puteti trece la fapte ! ;)





Noi, in compania unei arome delicate si suave de Riesling sec, voi cum doriti.. merge struna chiar si cu un pahar cu lapte acru.. cat despre companii fansy nici nu mai zic..  E absolut delectabila.. pe cuvant !





Sa aveti pofta !


4 mai 2011

Pizza cu sunca si cascaval

Am primit ieri o comanda speciala, pentru un botez de libelule... PIZZAAA !! Si cu gandul asta am zburat de la servici spre casa. Am trecut pe la market sa iau niste rosii, un ardei verde si am sarit repede-n coca, cand am ajuns acasa.... Ardeiul l-am uitat in frigider cand m-am apucat de pizza, am si eu o varsta :))... asa ca n-o sa-si faca simtita prezenta in reteta asta... 

Am pus intr-un vas 300 grame faina, i-am facut un crater la mijoc si l-am adapat cu 175 ml apa calduta - in care am dizolvat 12 grame drojdie proaspata si 1 lingurita zahar pudra (fara varf)























Am amestecat compozitia cat am putut de bine, apoi am adaugat  25 ml ulei masline - in care am diluat 1 lingurita sare de mare (prin facultate nu dadeam eu banii pe sare de mare; am folosit ani de zile sare normala, deci merge !)... Am framantat rapid, unsa pe mana cu putin ulei de masline (nu te mai lipesti de aluat si nici el de tine) ca ma astepta piciul la un Sonic Colors ... cand peste 3 minute s-a oprit curentul si era vreo 19.30 !! Te apuca palpitatiile cu astia cateodata.. Primul gand : l-am platit??....  Cand am realizat ca nu, am zis:  gata ne-am scos, l-au taiat ! :))) Eram asa de suparata, ca nici n-am realizat ca nu mai merge cuptorul pentru ca am aprindere electrica... Si cand am incercat sa-i dau drumul...  mi-a murit inca un neuron si o data cu el a rasarit gandul... frate, ne-au taiat si gazul !!  se poate ?? :))) Si am tinut-o asa vreo 30 de secunde, bine ca mi-a fost resuscitata abilitatea cognitiva, am luat rapid un chibrit si am aprins focul fara probleme.. :)) 























Cum ziceam, am aprins focul la cuptor, am dat pe maxim pentru vreo 7 - 8 minute, apoi am stins focul, am lasat usa intredeschisa si am bagat coca la caldurica.... pentru vreo 45 minute.. 
Normal si frumos ar fi fost sa o las sa creasca in voia ei, dar cine are timp de stat in stand by vreo 2 ore, cand am 2 guri de hranit + inca una io?? Ca de obicei in ultima perioada.... doar trantesc ingredientele intr-un vas, le amestec bine... amintindu-mi de fiecare data de joaca in nisip si de vremurile in care 'preparam' cu zanele piftelute de pamant si le dadeam picilor sa le manance :))  Cica s-au facut mofturosi o data cu trecerea timpului ! Era simplu inainte...ca o mana de pamant si un strop de apa gasim oricum peste tot :))) 
Cam asa arata aluatul meu de pizza dupa timpul ala scurs.... De regula pun aluatul de pizza pe farfurie - la crescut,  (nu intr-un vas) tocmai ca sa-si dezvolte crusta pe o suprafata mai intinsa.  Dupa:  ung tava bine cu ulei de masline si rastorn aluatul din farfurie, exact cu aceasta crusta pe tava.... si apoi intind... Uleiul de masline patrunde in crusta respectiva...iar gustul final e absolut minunat...























Nu cumva sa mai framantati aluatul dupa ce a crescut. Efectiv il trantiti pe planseta si il intindeti cu varfurile degetelor pe toata suprafata, in cazul meu cu un diametru de 32 cm. Un esec maret raportat la blatul de pizza e intalnirea cu dusmanul de moarte: facaletul.. so, don't ever use it !!!  
Inca nu venise lumina, asa ca scuzati-mi poza... e singura care o am pentru etapa asta. Deja nu mai speram sa postez minunatia asta si ma lasasem pagubasa.. :)) Ce trebuie sa deduceti din poza? : ca am intins aluatul si apoi urma sa-l bag in cuptor ! :)))
Imediat cum realizezi ca aluatul a crescut si e tocmai bun de format blatul, dai drumul la cuptor la maxim (eu am 250 grade) si dupa ce ai intins aluatul pe planseta il bagi in cuptor pentru fix 10 minute, apoi il scoti si zugravesti dupa plac si provizii..  























Intre timp venise lumina, asa ca m-am pus iar pe shooting..:) Dupa cele 10 minute de stat in cuptor la 250 grade, am scos aluatul si l-am vopsit cu o lingura ulei de masline si pasta de bulion (vreo 2 linguri - fara varf ). Am folosit o pensula (de bucatarie ofc) si efectiv am lasat urmele uleiului si bulionului pe toata suprafata... Puteti sa evitati marginile, sau le puteti vopsi inclusiv - cum am procedat eu.. Am taiat niste sunca din piept de porc dupa ochi..  mult, de am acoperit toata suprafata, apoi am continuat, ca la petalele de flori, cu randul doi.. cascaval























Urmatorul rand... rosii taiate rondele (stiu sigur ca am folosit 3 rosii, fara capete), am presarat oregano uscat deasupra, niste cascaval ras pe razatoarea mare si iar la cuptor (nu cumva sa stingeti focul intre timp) pentru inca fix 10 minute la maxim (250 grade)... Inainte sa bag tava in cuptor am pus si cateva masline.























Daca preferati ketchup-ul peste, n-aveti decat... Noi am 'marcat-o' simplu. ... pe asta .... 























Incepand cu felia asta...... :))



Daca respectati reteta intocmai nu aveti cum sa dati gres !! Tot ce trebuie sa faceti e sa aveti rabdare cand vine vorba de crescut, in rest... in 20 de minute ai o superrrrr pizza livrata direct de bucatarul chef: vous!























Daca mai presarati niste malai peste uleiul cu care ati uns tava si apoi intindeti aluatul.. deja mancati pizza pe vatra ! Mai departe sunteti liberi sa improvizati cu topping-urile...























Gustul este emotionant de delectabil.. Multumesc Electrica pentru curent ! :)))) Altfel, nu puteam sa va mai spun: Sa aveti pofta !


























8 aprilie 2011

Soufflé de cartofi

Daca ai fi soufflé pentru o zi.....de care ai fi? De ciocolataaaa !?!?!....parca si aud in ecou vocile celor multi. E un moft sa fi soufflé? Abunda zvonuri cum ca el, the precioussss, e deficil de stapanit, dar secretul real este doar unul…toti suntem soufflé.. mai ales, cand treziti amiabil de rasaritul diminetii ne plesneste, peste zi, o ploaie cu gheata.... Iar cand nu suntem atat de capricios de mofturosi…il putem pregati pe el, adoratul soufflé cu cea mai mare usurinta. Si desi pluralitatea ne-ndeamna sa credem ca un soufflé de cartofi nu reprezinta mai nimic, delicioasa finalitate ingenunchiaza orice crez.








Cel mai simplu dar si unul dintre cele mai cochete feluri de mancare  - fie el sarat sau dulce – nu-ti goleste nici frigiderul, nici pusculita. Pentru acest soufflé n-ai nevoie decat de: 1 kg cartofi, 200 g bacon, 350 g smantana, 3 oua mari, 200 g cascaval, 1 lingurita cu sare (si mai bine dupa gust), jumatate pliculet praf de copt, unt si un praf de malai pentru tapetat minunata tava - daca-ti doresti sa te rasfete - orice soufflé impune respect ! :))

So, cureti cartofii, ii speli, ii feliezi... nu conteaza modul ca oricum ii pasezi, si-i fierbi cu un praf de sare si apa evident ;) Dupa ce au fiert, ii scurgi de apa si-i lasi putin la racit. Intre timp calesti bacon-ul taiat in bucati mici, apoi il asezi pe un prosop de hartie ca sa se scurga de grasime,  separi 3 oua mari, bagi biciu'n priza (tu citeste mixerul) si militaresti bine de tot armata de cavaleri albi adaugand si praful de copt... Lasi deoparte mixerul si pasezi cartofii, nici prea mult, nici prea putin... stiti regula aia....nici imbracata, nici dezbracata....

In opinia mea un soufflé de cartofi, care se respecta, n-are prin el bucati mari de potatoes. Apoi te misti dupa clepsidra si pui rapid bacon-ul peste cartofi, galbenusurile, sarea, smantana si amesteci compozitia cu lingura de lemn.

Apoi incorporezi in ritm lent de vals albusurile biciuite,
 adaugand si 100 g din cascavalul ras

Tapetezi tava cu unt si o pudrezi cu un praf de malai, torni compozitia, avand grija sa mai ramana vreo 4 cm disponibili pana la buza vasului.. Incoronezi soufflé-ul cu cascavalul ramas.. mai precis 100 g si bagi minunatia in cuptorul preincalzit, timp de 40 minute.

Nu deschizi usa cuptorului, doar spionezi si simti. Timpul joaca un rol deosebit de important, iar temperatura e exemenul vietii soufflé-ului. Pentru cantitatea asta, cam 15 minute la 180 grade... te ghidezi dupa 'muschiul' cascavalului: sa fie galben ca puful puiului abia iesit din ou, ... apoi bagi tare vreo 200 grade pentru 25 minute, eventual pe ultima suta de metrii mai adaugi 20....adica 220 grade, si o sa arate cam asa...























Soufflé-ul, cea mai versatila mancare ever..... scos din cuptor, impanat si colorat ca un cocosel de munte, exemplar amestec de crema aromatizata de n combinatii luate cate k si albusuri biciuite de ou.... ti se pravaleste - iti moare de-a dreptul chiar cand iti e lumea mai draga, daca nu urmaresti intocmai pasii de mai sus. Altfel, o ia asa domol la vale, cam in vreo 15 - 20 minute..

Cand il scoateti din cuptor evitati orice tapaj prin preajma. Puneti-i botnita la caine si nu bateti musai in teava, chiar daca o voce pitzigaiata se aude strident de mai sus. „ Regula o stiti deja: musafirii asteapta soufflé-ul si nu invers..! „




Eu n-aveam nici un musafir, in afara de cel permanent, asa ca mi-am permis sa astept si sa va arat etapele... Aici o ia domol la vale, asta cam dupa 15 minute...dar tot minunat e... Iar patrunjelul proaspat de deasupra si salata tapata cu ridichi de primavara isi merita toti banii :))

Acu, va intoxic cu poze, dar e musai sa-mi laud si achizitia.... minunatele vase cumparate de cine altul, decat minunatul tata ! Saru'mana ..



























Prima regula: nu va speriati de cuvantul soufflé..!! De-a lungul timpul m-am izbit si eu de esecuri marete, manifestate din dorinta de a-mi perfecta tehnica - dar asa inveti, iar la sfarsit pretuiesti rasplata mai intens. Desi sunt prea neinsemnata sa vorbesc de pretuire, pentru ca stiu ca tu, cel care ma citesti, ma judeci prin cuvinte mele, indraznesc totusi sa pretind judecata prin citirea lor.. Acum sunt in standby: astept ! :))

Azi, ma simt ca un soufflé de ciocolata, pentru ca am pregatit un perfect soufflé de cartofi :)) Acum pot sa dau liber la extraterestrii si va predau stafeta ce m-a izbit pe mine cu-n tsunami de modestie !!:)))))).... nino, nino, nino...!!!!   I wish you the same, after you bake the preciousssss soufflé !!



Reteta imi apartine.



16 februarie 2011

Cartofi la cuptor cu ceva...

Our minds must be fed.... si dupa deliciul de ieri, simteam nevoia de ceva mai putin insemnat, usor de facut, dar yammy... Si chinuindu-ma sa impac si capra si varza, nu ma intrebati 'cine e ... care', mi-am folosit neuronul care tocmai se desfatase cu o tableta de cioco si mi-a venit ideea... cartofi la cuptor. Helllooou... mi-am zis, eschivata de simplitatea cu care-mi hranesc capriciile... no chocolate for u, from now on...
Asa ca speriata de limitele ce mi le impun, am dat iama prin frigider si am tot scos...
Am incadrat cartofii, pudrati cu sare (vreo 5 - 6 la numar, feliati) intr-o tava de tort :)))  bine unsa cu unt. 


A urmat un rand de bacon, altul cu ciuperci taiate marunt si rondele de rosii. Am turnat 100 ml vin alb, 2 linguri cu ulei, un praf de sare si piper, am pus o folie de aluminiu peste si am dat tava la cuptor pentru 45 minute, la 160 grade.  


Dupa minutele astea, timp in care-mi semnalam ca pot mai mult de atat, am premiat amestecul cu niste linguri cu smantana si fara folia de aluminiu, am pus iar tava in cuptor pentru 15 minute.
S-au bucurat toti 'pretenii' din vecinatatea aluia indopat cu ciocolata degeaba... Am asezat portiile pe niste foi de salata, am presarat putin marar uscat deasupra si mi-am zis ... va tenteaza dragilor? (cu neuronii vorbeam ofc :)). Restul, stiu ca sunteti speriati de 'capriciile mele'.... si de faptul ca mai vorbesc singura sometimes :)))



Oricum.. primesc iar ciocolata !! <  chiar si pentru capriciul asta stafidit??? - veti spune >.. 
DA!  Pentru ca e yammy, yammmy !!!