Edi nu e debutant in bucatarie. O nu, si-a pus amprenta pe dulcegarii si nu numai, din frageda pruncie as putea sa zic ;)). L-ati vazut la aparate punand un strop de magie si muschiul de 3 ani in functiune fix la pufosenia asta aromata de chec, sau invartind la manivela de numa, framantand aluatul de taitei de casa mai bine ca mine, parol pa orgoliul lui de cavaler in devenire. Ce-i drept mi-am cam cules pana acum laudele si pentru el.. rusinica sa-mi fie! Gata, am zis. Acum e timpul sa ma spal de pacate si sa-mi zic ofu: lume, lume, 'croitorasul cel viteaz' al dulcegariilor de le vedeti voi pe aici.. e Eduard !! Mai multe n-am voie sa zic! E secret !! ;) Ta-damm..
Invitatia Roxanei la un nou concurs marca Electrolux Passion4Cooking de Ziua Copilului, a picat ca cireasa de pe tort in weekend-ul ce tocmai a trecut asa lipsit de culoare, fara parcuri uscate, bicla sau role. Povestea e pe cat se poate de simpla, dar plina de savoare si ca orice bucatar genial, Eduard s-a depasit pe sine de data asta, uimindu-ma cu perfectiunea organizarii ;) Nici daca vroiam sa pozez biscuitii cu tot covorul ala de zahar pudra nu-mi reusea ;) Noroc cu Eduard.
Mah, da pe bune ca nu l-am ajutat decat in faza de cuptor, cantarit ingredientele - ca inca nu stam bine la capitolul asta (da exersam), microunde si putin mixer, in rest e doar opera lui! Sunt guilty as charged doar cu pozele.
Faza misto e ca pe 7 iunie, asta in caz ca my preciousss se va remarca printre finalisti, va fi petrecere mare, confetii, baloane, dulcegarii in the making la Club Cortina in Corbeanca, cu picii Chefi.. ;) Sa-i tineti pumnii, pretty, pretty pls !
Ce si-a ales de facut? Biscuiti de migdale cu crema de cioco, ofc! Aluatul e simplu, dar coplesitor de aromat: 200 grame faina, 200 grame zahar, 200 grame unt rece (in bucati), 200 grame migdale si 2 linguri cu esenta de migdale..
Noi am avut niste fulgi de migdale, asa ca i-am pus la bataie, i-am trantit in mixer, Eduard i-a dat niste pulse-uri pana i-a facut praf si pulbere, s'apoi i-a amestecat in compozitie.. Dar puteti la fel de bine sa folositi migdale coapte/ nesarate/ cu tot cu coaja, ca-i tare misto si rustica treaba cu picatelele alea maro usor conturate.. iar in cazul asta sa nu va asteptati la finete, da? Toate ingredientele laolalta intr-un vas s'apoi sa te tii.. S-a afundat in fericirea asta de prafuri pana peste cap ;)
Si a amestecat toata combinatia asta de ingredinte, pana s-a format o bila de aluat pe care a adapostit-o pentru 15 minute la frigider. Apoi i-am pregatit masa de lucru.. O foaie de copt.. peste care cheliuta a rulat aluatul..
Apoi a decupat din fasia asta, de vreo 0.5 mm - 1 cm grosime, niste discuri cu diametrul de 6 cm, cu ajutorul formei de taiat ravioli pe care am adus-o tocmai din Milano;).. Dar voi puteti sa-ti dati orice forma doriti. Pe Kitchen Shop, de ex, gasiti o forma patrata la un super pret. Si apoi s-a apucat de numarat. Treaba, treaba, dar mai avem nevoie si de matematica. I-au iesit in total doua tavi de cuptor, ceva inspre 40 de biscuiti.. stau cam prost cu memoria, dar cand il intalniti sa-l intrebati, ca spune tot ;)
Avand cuptorul preincalzit, mi-am bagat eu nasul si i-am lasat acolo pentru 12 minute la 180 grade. N-am mai pus faina pe hartia de copt, ca s-ar fi umplut din cap pana in picioare cu ea, dar chiar si fara faina nu s-au ars. Dar pentru siguranta voastra, puteti sa aruncati un praf de faina si apoi sa-i asezati peste ea.. nu-i deloc gresit nici-nici. Fiecare biscuit a beneficiat, inainte de a baga tavile-n cuptor, de o picatura de apa intinsa peste si cativa fulgi de migdale 'coviltir'.
Intre timp am pus de crema: 200 grame ciocolata Milka cu lapte, 100 ml sirop concentrat de menta (gasiti in Carrefour, la sectorul de sucuri si apa), 150 ml smantana dulce, 90 grame unt la temperatura camerei.
Si-a asezat biscuitii pe masa de lucru, i-a pudrat cu niste magie alba (zahar pudra), le-a pus un motz de crema, i-a acoperit cu biscuitele capac si cam atat..
Simplu ca buna ziua, fara dezastrul ratiunii, doar o stare de fericire pe care am dobandit-o alaturi de el alegand calea trairii. E chiar misto sa fii copil !
Cum e dulcegaria? Pai, ca un praf de magie intr-un ocean de voie buna.. Divine, fragede, cremoase, aromate, ce va indeamna strumfii sa uite de turismul culinar in bucataria proprie, iar pe voi - sa ii lasati in mediul lui natural.. pe bune ca e..
Invitatia Roxanei la un nou concurs marca Electrolux Passion4Cooking de Ziua Copilului, a picat ca cireasa de pe tort in weekend-ul ce tocmai a trecut asa lipsit de culoare, fara parcuri uscate, bicla sau role. Povestea e pe cat se poate de simpla, dar plina de savoare si ca orice bucatar genial, Eduard s-a depasit pe sine de data asta, uimindu-ma cu perfectiunea organizarii ;) Nici daca vroiam sa pozez biscuitii cu tot covorul ala de zahar pudra nu-mi reusea ;) Noroc cu Eduard.
Mah, da pe bune ca nu l-am ajutat decat in faza de cuptor, cantarit ingredientele - ca inca nu stam bine la capitolul asta (da exersam), microunde si putin mixer, in rest e doar opera lui! Sunt guilty as charged doar cu pozele.
Faza misto e ca pe 7 iunie, asta in caz ca my preciousss se va remarca printre finalisti, va fi petrecere mare, confetii, baloane, dulcegarii in the making la Club Cortina in Corbeanca, cu picii Chefi.. ;) Sa-i tineti pumnii, pretty, pretty pls !
Ce si-a ales de facut? Biscuiti de migdale cu crema de cioco, ofc! Aluatul e simplu, dar coplesitor de aromat: 200 grame faina, 200 grame zahar, 200 grame unt rece (in bucati), 200 grame migdale si 2 linguri cu esenta de migdale..
Noi am avut niste fulgi de migdale, asa ca i-am pus la bataie, i-am trantit in mixer, Eduard i-a dat niste pulse-uri pana i-a facut praf si pulbere, s'apoi i-a amestecat in compozitie.. Dar puteti la fel de bine sa folositi migdale coapte/ nesarate/ cu tot cu coaja, ca-i tare misto si rustica treaba cu picatelele alea maro usor conturate.. iar in cazul asta sa nu va asteptati la finete, da? Toate ingredientele laolalta intr-un vas s'apoi sa te tii.. S-a afundat in fericirea asta de prafuri pana peste cap ;)
Si a amestecat toata combinatia asta de ingredinte, pana s-a format o bila de aluat pe care a adapostit-o pentru 15 minute la frigider. Apoi i-am pregatit masa de lucru.. O foaie de copt.. peste care cheliuta a rulat aluatul..
Apoi a decupat din fasia asta, de vreo 0.5 mm - 1 cm grosime, niste discuri cu diametrul de 6 cm, cu ajutorul formei de taiat ravioli pe care am adus-o tocmai din Milano;).. Dar voi puteti sa-ti dati orice forma doriti. Pe Kitchen Shop, de ex, gasiti o forma patrata la un super pret. Si apoi s-a apucat de numarat. Treaba, treaba, dar mai avem nevoie si de matematica. I-au iesit in total doua tavi de cuptor, ceva inspre 40 de biscuiti.. stau cam prost cu memoria, dar cand il intalniti sa-l intrebati, ca spune tot ;)
Avand cuptorul preincalzit, mi-am bagat eu nasul si i-am lasat acolo pentru 12 minute la 180 grade. N-am mai pus faina pe hartia de copt, ca s-ar fi umplut din cap pana in picioare cu ea, dar chiar si fara faina nu s-au ars. Dar pentru siguranta voastra, puteti sa aruncati un praf de faina si apoi sa-i asezati peste ea.. nu-i deloc gresit nici-nici. Fiecare biscuit a beneficiat, inainte de a baga tavile-n cuptor, de o picatura de apa intinsa peste si cativa fulgi de migdale 'coviltir'.
Intre timp am pus de crema: 200 grame ciocolata Milka cu lapte, 100 ml sirop concentrat de menta (gasiti in Carrefour, la sectorul de sucuri si apa), 150 ml smantana dulce, 90 grame unt la temperatura camerei.
Si cu toata experienta din dotare a rupt Eduard ciocolata in bucati.. Am pus eu intr-un vas toate ingredientele din lista si am bagat vasul la microunde timp de 1 minut. Apoi le-a amestecat pana s-a topit toata ciocolata, s-au incorporat ingredientele si am zis eu Stop ! ;) De retinut: daca nu s-au topit mai lasati vasul timp de 1 minut la microunde, sau topiti ingredientele la bain marine (folositi orice marca de ciocolata fina, dar NU folositi ciocolata de menaj ca nu se leaga nici o treaba). Apoi am lasat vasul la frigider pentru 15 minute, a mixat apoi Eduard crema (l-am ajutat si eu, da na putin de tot ;) si am mai lasat crema, mixata bine, la rece pentru inca 15-20 minute. Se poate lucra cu ea imediat dupa ce ati mixat-o, dar capata consistenta daca mai sta putin la frigider, va orientati voi..
Apoi s-a afundat in joaca pana peste cap..
Si-a asezat biscuitii pe masa de lucru, i-a pudrat cu niste magie alba (zahar pudra), le-a pus un motz de crema, i-a acoperit cu biscuitele capac si cam atat..
Simplu ca buna ziua, fara dezastrul ratiunii, doar o stare de fericire pe care am dobandit-o alaturi de el alegand calea trairii. E chiar misto sa fii copil !
Cum e dulcegaria? Pai, ca un praf de magie intr-un ocean de voie buna.. Divine, fragede, cremoase, aromate, ce va indeamna strumfii sa uite de turismul culinar in bucataria proprie, iar pe voi - sa ii lasati in mediul lui natural.. pe bune ca e..
