Quiche cu somon afumat

Stiu ca e timpuriu sa realizati ca sunt fanul declarat al tartelor, (vine ea vremea cand si ciorba-i tarta) dar iata  o reteta care vine sa va intareasca de p'acum convingerea.. Versatile, aromate, decadente, traditionale, fara constrangeri gen ‘experienta’ (mai ales daca aluatul e marca market si nu personal).. tipul asta de dejun, pranz si cina este definitely unul dintre preferatele mele.. Doar amesteci, intinzi, trantesti, cuptoresti si mananci.. hmm, ce poate fi mai facil de atat??

Dar cum eu sunt mare fan aluat de tarte, am mesterit unul absolut genial - ati auzit bine, fraged, pufos si aromat cum nu se poate.. Am avut nevoie de: 160 grame cartofi  - cam 1 cartof mare (cantarit dupa ce a fost curatat), 230 grame faina, 110 grame unt - rece, 1 ou mare, un praf de sare s'unu de piper.

Am fiert cartoful - taiat cubulete - ca sa scap mai repede de-o grija, apoi l-am pasat (nu l-am lasat la racit decat vreo 5 minute, pasat fiind deja... pana am facut poza) si amestecat cu toate celelalte ingredinte, formand bila cu pricina. E atat de fraged si elastic aluatul asta, incat se poate mesteri in aer intocmai aluatului de pizza.. ee.. nici chiar asa..
Eu l-am desfasurat in maini, ca pe o plastelina apoi l-am asezat intr-o tava de tarta unsa cu unt - cu diametrul de 26 cm. L-am intins pe toata suprafata, invelind cu el si marginile tavii. Apoi l-am predat fridigerului pentru 30 minute, timp in care am pregatit umplutura s'am baut s'un cico rece.

Amu umplutura:  Intai de toate asigurati-va ca aveti o bucata de mamaliga. Pentru tarta asta, nici nu permit intrebari 'de ce mamaliga?? '. De ce nu? Ca-i buna rau, pripita sau vartoasa, incheaga bine compozitia, lasandu-si aroma amprenta, basca e best friend cu intestinul subtire .. so, va conjur la virulenta si complicitate doar dupa ce testati reteta, pana atunci, redusi la tacere, urmariti ingredientele din lista. Daca nu aveti mamaliga.. atunci e timpul sa treceti la fapte .. incropind o mamaliga deasa.. Lasati-o la racit si apoi cantariti 100 grame mamaliga.

Asa deci.. acum taiati in bucati mici 250 grame somon afumat, dupa ce l-ati scapat de piele, si puneti-le intr-un vas. Scapati acolo si 40 g capere, plus mamaliga aia data pe razatoarea mare.

Intr-un alt vas mixati 5 oua (nu va chinuiti sa faceti prea multa spuma, 2 minute pentru mixat sunt suficiente), apoi incorporati (amestecand timp de cateva secunde) 80 ml lapte gras, 250 grame smantana (20 % grasime), o jumate legatura de patrunjel taiat marunt si jumate de marar, o lingurita sare de mare (aveti mare grija la sare, pentru ca somonul afumat si caperele contin destula.. deci fiti cu bagare de seama, o lingurita rasa) si un praf piper.

Acu' ingredientele din primul vas, le turnati peste cele din al doilea si le amestecati putin, cat sa faca pestele o baie-n lapte. Scoateti aluatul de tarta din frigider, intepat cu o furculita, turnati compozitia si predati stafeta cuptorului preincalzit la 180 grade. Aveti grija cum o turnati. Va recomand sa folositi o paleta cu care sa luati grosul din compozitie si abia la sfarsit sa turnati partea lichida, amestecand usor cu furculita umplutura.  Eventual cu un polonic ultima picatura, cand deja ati stabilit tarta pe gratarul cuptorului.. daca aveti tremur la mana. Se va umple toata.. dar nu va speriati si nu aruncati din compozitie..

Nu o sa dea pe afara si nici nu o sa se umfle pana la ceruri.. Puneti tarta pe gratarul din mijlocul cuptorului si putin mai jos tava aceea mare de cuptor in care ati turnat o cana cu apa. Dupa 20 minute de copt la 180 grade, scoateti tava cu apa din cuptor (sigur vor curge acolo picaturile in exces din umplutura.. dar dupa timpul asta nu o sa mai aveti probleme, garantat !) si lasati-o sa mai stea inca 20 - 30 minute la 180 grade (si-n functie de cuptor clar!!)..  Cand suprafata umpluturii e aurie, iar ouale si smantana nu mai sunt lichide, tarta-i gata !

E atat de pufoasa, parfumata si gustoasa, ca nu va veti opri la una singura. :) si garantat o sa-i urmeze zeci de repetitii.   Dupa 10 minute o puteti servi,  iar daca va ramane - tot la fel de bine merge si a doua zi.

Sa aveti pofta !

Ceapa coapta umpluta, in sos de tomate

Acu, asa la confesion, cand il intreba cineva pe M. ce am mancat pe parcursul sarcinii de am nascut un bocanetz de 4 kg, turna ca la spovada: ""nevasta-mea manca de toate, carne la greu, cu nitica grasime (deh, am o boala cu asta.... s-a prins soacra-mea mai tarziu ca-mi curgeau balele dupa halca de carne din farfuria lui M. pestritata cu grasime d'aia buna, caramelizata tata nu gluma.. ;), tone de mere, dulcegarii  (aveam o problema cu autocontrolul - ca o mea culpa, inca nu am depistat buba ), castraveti murati,  3 galeti cu apa pe zi, ceapa umpluta, ceapa in salata, ceapa dimineata si seara..;)) si pofte gen o perdea, o plasma, o excursie in Africa.. "" . Deci, zic eu .. nimic fantezist !!  si fu' taaare bine !!
Asa ca a sosit timpul sa vorbesc despre incoronata regina a legumelor .. ceapa ! Aceasta sursa vie de acid folic si fier, mi-a devenit prietena pe parcursul celor 9 luni, iar dupa aproape 4 ani imi e deja best friend... Cum simt ca ma paste o raceala, sau un atac de inima cand imi termin doza zilnica de ciocolata, ma imprietenesc cu ceapa si devin inamica lui M. ;) ...  desi se zice ca "cine mananca multa ceapa.. Dumnezeu il izbaveste de necazuri.. " ;)  Cu o asa perceptie gustativa, eu zic sa ne tot spalam pacatele mancand ceapa :))...

Pentru minunatia asta.. c'asa o percep eu.. aveti nevoie de 4 cepe albe mari.. Cu cat sunt mai mari, cu atat gustul nu este atat de ascutit si nu va curg rauri de lacrimi .. dupa rochita aia minunata din vitrina ;))

Le curatati de coaja, le taiati capetele dar nu mult.. cat sa le ramana foitele prinse in partea de jos, taiati un capacel din partea de sus (cat sa puteti baga o lingurita si sa scobiti prin ele), le spalati si le puneti la fiert in apa cu un praf de sare .. timp de 10 minute.  Apoi le scoateti pe o farfurie, le treceti printr-un jet de apa rece si le lasati nitel sa se raceasca.. adik vreo 5 minute. Cu o lingurita scobiti miezul din ceapa, incercand sa nu-i rupeti coaja exterioara... operatiune executata cu dexteritate si rabdare.. Aici era un inceput de drum.. apoi a urmat procedura baga degetele, apuca foile interioare si elimina-le  .. practic / ca sa zic asa / deci.. o lobotomie ;))

La sfarsitul operatiunii, cepele raman doar cu 3 - 4 foite la exterior.. in rest Vama e la ceap'acasa.. Daca s-a rupt cumva liantul din partea de jos.. o doftoriciti si peticiti pe interior cu bucati din ceapa eliminata..  Sa nu va puna pacatul sa aruncati bucatile de ceapa extrase. Impartiti gramajoara formata in doua... Pe una o folositi la umplutura, ailalta la minunatul sos cu tomate..

So, pentru umplutura procedati asa: puneti jumatate din cantitatea de ceapa extrasa - taiata marunt - la calit in 30 ml ulei... (acu voi sa nu faceti ca mine.. eu n-am maruntit-o deloc.. ca asa imi place mie - mai neslefuita ;))

Dupa ce ati sotat-o, o scoateti pe o farfurie si trantiti in wok 100 grame bacon, 120 grame carne tocata de vita (merge super si cu porc ) si amestecati-le acolo pana si-a lasat baconul grasimea in wok si s-a mai colorat carnea de vita..



Apoi stingeti focul.. si puneti peste carne: ceapa calita, 50 g pesmet, 1 lingurita rasa de sare, piper dupa gust, 1 cub de zahar brun - pisat, 1/2 lingurita oregano uscat, cateva fire de patrunjel si altele de marar - taiate marunt..  si amestecati.



Cu acest amestec umpleti cu varf cepele.  Intr-o tavita (eu am folosit-o pe cea de tort) asezati ceapa umpluta, turnati apa pana la jumatatea cepei, acoperiti tava cu folie de aluminiu si transferati-o cu grija (sa nu cada ceapa intr-o parte) in cuptorul preincalzit pentru 30 minute la 180 grade. (sory for the pic... dar am uitat si n-am).
Intre timp se prepara sosul din cantitatea de ceapa scobita -ramasa, 75 ml vin alb, o lingurita rasa cu oregano uscat sau cateva fire de oregano proaspat - taiate marunt, un varf cutit praf de scortisoara, un praf de sare dupa gust, piper, cateva fire de marar proaspat taiat marunt,  400 grame rosii decojite taiate marunt ((eu am pus rosii decojite din conserva, cu sucul lor cu tot.. musai)). Daca folositi rosii proaspete, le decojiti, le taiati cubulete si clar puneti vreo 4 -5 rosii sa aveti cu ce structura zeama..  Si procedati asa: puneti la calit ceapa taiata marunt in 30 ml ulei, apoi turnati rosiile din conserva, vinul, si celelalte mirodenii si lasati-le pe foc timp de 10 minute..

Dupa cele 30 minute de stat in cuptor, scoateti tava, aruncati apa ramasa in ea (tineti bine cepele cu o farfurie sa nu va cada in chiuveta.. deh am comis-o si p'asta cand ma credeam in stare sa pun mana in foc fara sa ma ard).. apoi turnati sosul de tomate de mai sus.. peste ceapa si printre ea.. plus inca 100 ml apa cu un praf de sare (daca n-ati pus suficient de mult in sosul de tomate), o felie de unt peste fiecare ceapa umpluta si dati iar tava la cuptor cu folie de aluminiu peste - pentru inca 15 minute la 190 grade..

Dupa cele 15 minute - inlaturati folia de aluminiu, imbatati ceapa cu sosul din tava (va ajutati de o lingura) si iar la cuptor pentru 20 minute la 190 grade.. imbatand ceapa inca o data dupa 10 minute din cele 20...  Intre timp spalati vasele, asezati masa si dupa ce scoateti ceapa o mancati.. ca e buna rau daca se serveste imediat ! ;))  

Et voila.... ceapa alba umpluta !!

Pentru iubitorii de ceapa ca mine.. mancarea asta e un adevarat festin.. Unde mai pui ca amestecul e atat de versatil si poate fi ghemuit cu usurinta intr-un ardei sau dovlecel.. e clar un must eat .. cel putin de doua ori,  hai de n ori pe an !

Sa aveti pofta !!

Soufflé de branza cu porumb

Nino, nino, nino...!! Azi .. soufflé de branza dulce... healthy and yammy ! Parerea mea despre aceasta recuzita cu care-mi persiflez martienii modestiei o stiti deja de la soufflé-ul de cartofi.. Asa ca, skip to this recipe..

Totul a pornit sambata de la un breakfast, dorit a fi pe fuga, dietetic si cu eliberarea pachetului de branza dulce intr-o baza de ou. Apoi a urmat mixerul. Pretenu' asta isi cam face de cap de la o vreme si vrea musai sa-si puna amprenta asupra capriciilor mele stafidite. Asa ca l-am lasat sa-si vada de treaba pana a mixat spuma 5 albusuri cu un pachet praf de copt (trecut si el prin euforia mixerului, dupa ce au stat albusurile bat ). Separat, intr-un pahar, am batut cele 5 galbenusuri cu 3 linguri ulei si 1 lingurita plina cu sare de mare... ii da o aroma aparte. Daca folositi branza proaspata sarata, atunci adaugati sarea dupa gust..

In spuma de albus am eliberat 250 grame porumb (din conserva) si cele 390 grame branza dulce. Atata branza, cascaval ioc !....c-as fi pus macar deasupra... Voi musai sa razuiti putin ca sa incoronati soufflé-ul,  ca-i da un super luciu si implicit clasa martienilor. Am amestecat usor cu lingura de lemn, apoi am adaugat pasta de galbenus, 120 grame smantana grasa si invariabil pentru branza o legatura de marar fin tocat.

Compozitia astfel formata am turnat-o intr-o tava de tarta (unsa cu unt si pudrata cu malai) si am predat-o cuptorului..

Usa a ramas baricadata, m-am implicat doar spionand si mixand la platane...focul .. Pentru cantitatea asta, cam 10 minute la 180 grade, apoi  vreo 200 grade pentru 15 minute, et voila..

E dietetic, n-are nici o lingurita cu faina (inchideti ochii la praful de copt) asa ca va puteti delecta in liniste si fara grija kg-lor in plus.. Se preteaza oricaror aprecieri estetice - mici vase ramequin, dar tot la fel de geniala e si o tava mare de tarta (diametru 26 cm). Se lasa in vreo 10 minute - am calculat eu, dar jur ca nu se observa.. Asa ca aveti grija sa nu-l expuneti la socuri termice sau mecanice.. Oricum in prima faza, expus fomistilor, se prezinta ca un veritabil soufflé.

 „ Regula o stiti deja: musafirii asteapta soufflé-ul si nu invers..! „  .. iar in cazul asta nu veti intampina nici o problema... dupa 10 minute e deja pierdut din farfurie :))).... E absolut delicios, si poate fi trecut lejer in meniul oricarei diete ! Il puteti servi in compania unui fresh de portocale.. Sa aveti pofta !

O poveste si o frittata

Acum ca m-am intors din mini-vacanta de Paste, ma vad oarecum datoare sa recuperez din urma povestea lasata intr-un final pe mainile altora.. asta vinerea trecuta... 

Da-ncep cu joi, ca asa-i frumos: In ziua aia m-am apucat si eu ca tot omul sa vopsesc oua... ca asa e bine si asa se face ?! Cumparasem de luni un pachet cu vopsea de oua... cica se numeste Alex si oul de aur   :)))  sau cel putin, cu mintea incrucisata, asa imi aduc eu aminte. Toaletate, fierte si apoi, ca la vopseaua clasica, pregatite pentru baia de culoare.. Desfac cutia lui Alex,  scot o pereche de manusi si-mi zic: "mooomaa cata darnicie din partea lui".. Mi le mulez bine pe maini si, ofc ca o dama bine ce sunt, iau lingura de lemn si, tacticoasa cu manusi evident, transfer ouale dintr-o cratita in alta pentru curcubeu :)) Si uite asa, m-am uitat vreo 3 minute la oua, care din albe ce erau tot mai albe se faceau... si plina de pitici dupa vreo 5 minute, mi-am zis ca-i timpul, ca eu si Alex, sa dam arama pe fatza ! Sunt un mare fan instructiuni...:)))) bine ca nu trebuie sa ma joc cu niste volti dupa carte.. ca imi faceam un mocca permanent zilnic.. Iau hartiuta aia bine ascunsa in plic si citesc... "bla, bla, folositi manusile, luati plicul cu vopsea, agitati-l bine, apoi turnati cate o picatura pe fiecare manusa, luati un ou si rostogoliti-l in palme pana se acopera cu vopseaua si se usuca, pentru maxima 4 oau :)))) Pai Alex n-ai gura sa strigi?  Eram curata ca lacrima lui Ovidiu, dar purtam manusile asa de fason. Apoi mi-a venit in minte celebra fraza: "ciocu' mic, ca noi suntem la putere !!"  ofc, gaina cu ouale ei albe, nu eu cu Alex si oul de aur ! Asta asa... pentru cei care nu stiu ce-i aia vopsea de oua (sigur mai sunt din astia ca mine, care vopsesc oua zilnic ) ca eu sigur m-am lecuit .. learning by doing - the new stuff !! 

Vineri incercam, dimineata pe la un 7, sa vorbesc despre reteta coafata de cozonac: o variatiune pe aceeasi tema, doar ca fara coafeza (lingura), ci cu hair stylist (mixerul). Adica.... ce va povesteam in  reteta de cozonac la Etapa 1.. totul la mixer. Urma sa dau un anunt bomba mai pe seara, gen: "cozonacul care se face singur !!" :)))  bla,  bla.... dar nu a durat mai mult de 6 ore nebunia ! Intre timp a urmat un program scurt pentru patrie, apoi un drum la coafor. Ani cu foarfecul de tuns iarba ma astepta. M-am asezat pe scaun si-i zic "doar varfurile, stii tu ..". Langa mine, o doamna respectabila, ce-si facea niste suvitze blonde, pe un par aproape perfect... incepe spre deliciul celor din jur sa povesteasca .. o reteta.. Dintr-o data si spre deliciul meu :)) Era o reteta de cozonac pe care urma sa o pregateasca viitoarea nora :)) Au urmat niste zambete, suspine, cu gandul la nurori - nurori goscodine :)) . Mi-am zis in sinea mea "acu'i musai sa-mi testez vitejia la scrisul de mana". Ii zic lui Ani StoP! , imi scot un ruj si-un bon de casa ... nu de alta pixul era undeva, dincolo de granita peste care puteam trece prin geanta,  si-ncep sa scriu...oua, faina, drojdie, ciocolata... si dupa vreo 10 minute..  imi zice Ani: "am terminat !" wtf ??? come on fato, baga foarfecul si da-i pana baga cozonacu la cuptor... si uite asa, mi-am notat tot mah toot ! :))... M-am ridicat brusc, undeva pe la un "180 grade pentru 1  ora", am vazut doar cat par mi-am lasat pe jos... si ofc mi-am admirat vitejeste in oglinda  freza - periuta - cul :)) Mi-am aruncat tenesii in masina, ca balaurul cu sapte capete ce-si arunca buzduganul in poarta palatului, doar ca sa stie masina ca vin eu si nu un baietoi... :))) M-a primit saraca si-am plecat impreuna la market.. Acolo puteam sa arunc si cu barda, ca nu se dadea nici unul la o parte, tare urata zi... Dar ma rog, n-a durat mult, c-am primit un telefon de departe, am cedat cosul unui shopping maniac si am accelerat. Acasa, in fine, s-a dus maiaua cozonacului meu minune pe gatlejul ghenei, ca nu-mi mai ardea la ora aia de nici un cozonac... Cert e ca nici nu-mi amintesc cand am strabatut cei 300 km distanta. Ma astepta piciul meu in batatura, suspinand ca buni e putin bolnavioara. 

Asa ca pentru mine, sarbatoarea asta a insemnat multumiri catre Dumnezeu ca mama este bine, si musai va fi fff bine, familia si rudele sunt ok, toate la locul lor. Si mi-am amintit vorbele mamei de alta data:  "chiar daca iubirea nu vindeca nici o boala, macar alunga un gram de suferinta!" Imi stau lacrimile-n barba, dar sunt baiatul lu tata si nu mai plang. In rest, liniste si pace ... ceea ce va doresc si voua ! 

Si acum sa revin la prima fraza din pomelnic... Saptamana trecuta vorbeam cu my friend, Raluca, despre reteta mea de cozonac cu ea la aparate.. Avea toate detaliile, plus alea de dimineata... cu mixat toate ingredientele in etapa 1... si pentru ca eu m-am abtinut sa-mi var nasu-n cozonaci, mi-a trimis Ralu o imagine cu finalitatea ei: o pereche de cozonaci minunati.... Nu pot decat sa ma bucur nespus si sa o felicit din toata inima ! Bravo Ralu !

Later edit (dupa o zi):  Acum am deschis mail-ul si nu pot sa nu va incant si pe voi cu acesti minunati cozonaci ai Amaliei (multumesc frumos pentru poze si pentru 'probatoriul' retetei de cozo). Felicitari ! Arata minunat !

Azi, eu nu ma laud decat cu o frittata cu legume si niste muschiulet eco de pucelus.. Mai degraba vreo 6 oua batute bine, amestecate cu 100 g muschi de porc, jumatate ardei verde, o legatura de ceapa verde, niste marar proaspat, toate astea puse intr-o tava (o steluta siliconata am folosit eu)... unsa cu unt si pudrata cu un praf de malai...la cuptor pentru 30 minute la 190 grade... Un deliciu impartit frateste pe din 3 :)) 

Acum va pup pe toti si va multumesc pentru urarile de bine.. Hristos a inviat !  

Voi cum ati petrecut de sarbatori ??? 

Drob de porc

Pentru ca se apropie minunata sarbatoare de Pasti, am tinut musai sa va arat o varianta absolut delicioasa de drob si pe deasupra Monti. Si pentru ca-i democratie, cititi-mi replica pentru convingere si cu' : asta-i drobul meu preferat ... d'asta mananc si o sa-l mai pregatesc inca vreo 60 de ani d'acu. Nu-mi spuneti de 2012 ca nu va cred si nici nu vreau s-aud! Mai stiu inca o duzina de retete de drob - varianta mama, varianta soacra, matusa, unchiul, etc.. care mai de care mai yammy, nu musai 'light' ca asta - pe care tot neamu de montignaci il pot recunoaste - asa ca am nevoie de timp pentru virtualele demonstratii... so, bear me.

Monti, my best friend ever, chiar daca eu ma best friend-uiesc cu el doar cand imi vine - permite toate ingredientele din lista, asa ca pot sa-l mananc pana zic piua..

Pentru demonstratia asta aveti nevoie de: 380 g ficat, 360 g inima, 200 g limba - toate's de la pretenu cu vitaminele - Porky evident ! Le fierbeti bine, apoi curatati limba, stiti voi cum si de ce, le taiati marunt (nu le treceti prin masina de tocat - varianta cu masinaria asta vine curand), le puneti deoparte si va ocupati de celelalte vitamine.. alea realy light and healthy .. verdeturile....

So, tocati marunt 9 fire de ceapa verde, 6 fire de usturoi verde si aruncati-le in tigaie, la calit- foc potrivit, cu ulei pus din inima si pentru inima, cu un praf subtire de sare si putin piper, cam 10 minute pana se aburesc bine. 

Din poza lipseste legatura de marar, ca motanu ma spioneaza de fiecare data cand trag cate un shooting la verdeata... ii mare fan iarba (mi-a sutit iarba de vreo 3 ori si de atunci tot dau vina pe el, asa ca m-am scos cu lapssusssurile de memorie !! )... iar io plecata cu gandurile in mii directii, nici n-am sesizat disparitia sau mai bine zis nici nu l-am pus pe tava - nu stiu d'astea. Evident, sunt buna de detectiv particuler specializat pe amantlacuri .... nu vad, nu cunosc, nu stiu nimic !! :))

So, sterg cu buretele vorbele cu care as putea gadila tastatura si revin la minunatia de reteta. Dupa tras matza de coada si admonestat verbal motanu (degeaba evident - mararu era in frigider): "bah hotzomane, unde-i mararu meu?!?!" ....I tell you urmatorii pasi din reteta: 

Intr-un vas puneti organele tocate marunt, verdeturile calite, 8 oua (mixate inainte intr-un alt vas cu o lingurita sare plus 2 -3 prafuri piper) si legatura de marar fin tocat. Ungeti o tava cu unt  (eu am folosit una de tarta cu diametrul de 26 cm), turnati compozitia si dati tava la cuptor pentru 40 minute la foc potrivit (cam 180 grade, va orientati la fata locului.... io jonglez mereu la 'platane'). Dupa ce s-au imprastiat toate aromele prin casa si bloc.. e ready to serve & eat !

Eu am decretat demuuult: drobul asta - e the best ever! Odata ce am facut cunostinta cu vitamina lui Porky si am mancat- o fara teama ... I can never go back !! :))