Quiche cu somon afumat

Stiu ca e timpuriu sa realizati ca sunt fanul declarat al tartelor, (vine ea vremea cand si ciorba-i tarta) dar iata  o reteta care vine sa va intareasca de p'acum convingerea.. Versatile, aromate, decadente, traditionale, fara constrangeri gen ‘experienta’ (mai ales daca aluatul e marca market si nu personal).. tipul asta de dejun, pranz si cina este definitely unul dintre preferatele mele.. Doar amesteci, intinzi, trantesti, cuptoresti si mananci.. hmm, ce poate fi mai facil de atat??

Dar cum eu sunt mare fan aluat de tarte, am mesterit unul absolut genial - ati auzit bine, fraged, pufos si aromat cum nu se poate.. Am avut nevoie de: 160 grame cartofi  - cam 1 cartof mare (cantarit dupa ce a fost curatat), 230 grame faina, 110 grame unt - rece, 1 ou mare, un praf de sare s'unu de piper.

Am fiert cartoful - taiat cubulete - ca sa scap mai repede de-o grija, apoi l-am pasat (nu l-am lasat la racit decat vreo 5 minute, pasat fiind deja... pana am facut poza) si amestecat cu toate celelalte ingredinte, formand bila cu pricina. E atat de fraged si elastic aluatul asta, incat se poate mesteri in aer intocmai aluatului de pizza.. ee.. nici chiar asa..
Eu l-am desfasurat in maini, ca pe o plastelina apoi l-am asezat intr-o tava de tarta unsa cu unt - cu diametrul de 26 cm. L-am intins pe toata suprafata, invelind cu el si marginile tavii. Apoi l-am predat fridigerului pentru 30 minute, timp in care am pregatit umplutura s'am baut s'un cico rece.

Amu umplutura:  Intai de toate asigurati-va ca aveti o bucata de mamaliga. Pentru tarta asta, nici nu permit intrebari 'de ce mamaliga?? '. De ce nu? Ca-i buna rau, pripita sau vartoasa, incheaga bine compozitia, lasandu-si aroma amprenta, basca e best friend cu intestinul subtire .. so, va conjur la virulenta si complicitate doar dupa ce testati reteta, pana atunci, redusi la tacere, urmariti ingredientele din lista. Daca nu aveti mamaliga.. atunci e timpul sa treceti la fapte .. incropind o mamaliga deasa.. Lasati-o la racit si apoi cantariti 100 grame mamaliga.

Asa deci.. acum taiati in bucati mici 250 grame somon afumat, dupa ce l-ati scapat de piele, si puneti-le intr-un vas. Scapati acolo si 40 g capere, plus mamaliga aia data pe razatoarea mare.

Intr-un alt vas mixati 5 oua (nu va chinuiti sa faceti prea multa spuma, 2 minute pentru mixat sunt suficiente), apoi incorporati (amestecand timp de cateva secunde) 80 ml lapte gras, 250 grame smantana (20 % grasime), o jumate legatura de patrunjel taiat marunt si jumate de marar, o lingurita sare de mare (aveti mare grija la sare, pentru ca somonul afumat si caperele contin destula.. deci fiti cu bagare de seama, o lingurita rasa) si un praf piper.

Acu' ingredientele din primul vas, le turnati peste cele din al doilea si le amestecati putin, cat sa faca pestele o baie-n lapte. Scoateti aluatul de tarta din frigider, intepat cu o furculita, turnati compozitia si predati stafeta cuptorului preincalzit la 180 grade. Aveti grija cum o turnati. Va recomand sa folositi o paleta cu care sa luati grosul din compozitie si abia la sfarsit sa turnati partea lichida, amestecand usor cu furculita umplutura.  Eventual cu un polonic ultima picatura, cand deja ati stabilit tarta pe gratarul cuptorului.. daca aveti tremur la mana. Se va umple toata.. dar nu va speriati si nu aruncati din compozitie..

Nu o sa dea pe afara si nici nu o sa se umfle pana la ceruri.. Puneti tarta pe gratarul din mijlocul cuptorului si putin mai jos tava aceea mare de cuptor in care ati turnat o cana cu apa. Dupa 20 minute de copt la 180 grade, scoateti tava cu apa din cuptor (sigur vor curge acolo picaturile in exces din umplutura.. dar dupa timpul asta nu o sa mai aveti probleme, garantat !) si lasati-o sa mai stea inca 20 - 30 minute la 180 grade (si-n functie de cuptor clar!!)..  Cand suprafata umpluturii e aurie, iar ouale si smantana nu mai sunt lichide, tarta-i gata !

E atat de pufoasa, parfumata si gustoasa, ca nu va veti opri la una singura. :) si garantat o sa-i urmeze zeci de repetitii.   Dupa 10 minute o puteti servi,  iar daca va ramane - tot la fel de bine merge si a doua zi.

Sa aveti pofta !

Ceapa coapta umpluta, in sos de tomate

Acu, asa la confesion, cand il intreba cineva pe M. ce am mancat pe parcursul sarcinii de am nascut un bocanetz de 4 kg, turna ca la spovada: ""nevasta-mea manca de toate, carne la greu, cu nitica grasime (deh, am o boala cu asta.... s-a prins soacra-mea mai tarziu ca-mi curgeau balele dupa halca de carne din farfuria lui M. pestritata cu grasime d'aia buna, caramelizata tata nu gluma.. ;), tone de mere, dulcegarii  (aveam o problema cu autocontrolul - ca o mea culpa, inca nu am depistat buba ), castraveti murati,  3 galeti cu apa pe zi, ceapa umpluta, ceapa in salata, ceapa dimineata si seara..;)) si pofte gen o perdea, o plasma, o excursie in Africa.. "" . Deci, zic eu .. nimic fantezist !!  si fu' taaare bine !!
Asa ca a sosit timpul sa vorbesc despre incoronata regina a legumelor .. ceapa ! Aceasta sursa vie de acid folic si fier, mi-a devenit prietena pe parcursul celor 9 luni, iar dupa aproape 4 ani imi e deja best friend... Cum simt ca ma paste o raceala, sau un atac de inima cand imi termin doza zilnica de ciocolata, ma imprietenesc cu ceapa si devin inamica lui M. ;) ...  desi se zice ca "cine mananca multa ceapa.. Dumnezeu il izbaveste de necazuri.. " ;)  Cu o asa perceptie gustativa, eu zic sa ne tot spalam pacatele mancand ceapa :))...

Pentru minunatia asta.. c'asa o percep eu.. aveti nevoie de 4 cepe albe mari.. Cu cat sunt mai mari, cu atat gustul nu este atat de ascutit si nu va curg rauri de lacrimi .. dupa rochita aia minunata din vitrina ;))

Le curatati de coaja, le taiati capetele dar nu mult.. cat sa le ramana foitele prinse in partea de jos, taiati un capacel din partea de sus (cat sa puteti baga o lingurita si sa scobiti prin ele), le spalati si le puneti la fiert in apa cu un praf de sare .. timp de 10 minute.  Apoi le scoateti pe o farfurie, le treceti printr-un jet de apa rece si le lasati nitel sa se raceasca.. adik vreo 5 minute. Cu o lingurita scobiti miezul din ceapa, incercand sa nu-i rupeti coaja exterioara... operatiune executata cu dexteritate si rabdare.. Aici era un inceput de drum.. apoi a urmat procedura baga degetele, apuca foile interioare si elimina-le  .. practic / ca sa zic asa / deci.. o lobotomie ;))

La sfarsitul operatiunii, cepele raman doar cu 3 - 4 foite la exterior.. in rest Vama e la ceap'acasa.. Daca s-a rupt cumva liantul din partea de jos.. o doftoriciti si peticiti pe interior cu bucati din ceapa eliminata..  Sa nu va puna pacatul sa aruncati bucatile de ceapa extrase. Impartiti gramajoara formata in doua... Pe una o folositi la umplutura, ailalta la minunatul sos cu tomate..

So, pentru umplutura procedati asa: puneti jumatate din cantitatea de ceapa extrasa - taiata marunt - la calit in 30 ml ulei... (acu voi sa nu faceti ca mine.. eu n-am maruntit-o deloc.. ca asa imi place mie - mai neslefuita ;))

Dupa ce ati sotat-o, o scoateti pe o farfurie si trantiti in wok 100 grame bacon, 120 grame carne tocata de vita (merge super si cu porc ) si amestecati-le acolo pana si-a lasat baconul grasimea in wok si s-a mai colorat carnea de vita..



Apoi stingeti focul.. si puneti peste carne: ceapa calita, 50 g pesmet, 1 lingurita rasa de sare, piper dupa gust, 1 cub de zahar brun - pisat, 1/2 lingurita oregano uscat, cateva fire de patrunjel si altele de marar - taiate marunt..  si amestecati.



Cu acest amestec umpleti cu varf cepele.  Intr-o tavita (eu am folosit-o pe cea de tort) asezati ceapa umpluta, turnati apa pana la jumatatea cepei, acoperiti tava cu folie de aluminiu si transferati-o cu grija (sa nu cada ceapa intr-o parte) in cuptorul preincalzit pentru 30 minute la 180 grade. (sory for the pic... dar am uitat si n-am).
Intre timp se prepara sosul din cantitatea de ceapa scobita -ramasa, 75 ml vin alb, o lingurita rasa cu oregano uscat sau cateva fire de oregano proaspat - taiate marunt, un varf cutit praf de scortisoara, un praf de sare dupa gust, piper, cateva fire de marar proaspat taiat marunt,  400 grame rosii decojite taiate marunt ((eu am pus rosii decojite din conserva, cu sucul lor cu tot.. musai)). Daca folositi rosii proaspete, le decojiti, le taiati cubulete si clar puneti vreo 4 -5 rosii sa aveti cu ce structura zeama..  Si procedati asa: puneti la calit ceapa taiata marunt in 30 ml ulei, apoi turnati rosiile din conserva, vinul, si celelalte mirodenii si lasati-le pe foc timp de 10 minute..

Dupa cele 30 minute de stat in cuptor, scoateti tava, aruncati apa ramasa in ea (tineti bine cepele cu o farfurie sa nu va cada in chiuveta.. deh am comis-o si p'asta cand ma credeam in stare sa pun mana in foc fara sa ma ard).. apoi turnati sosul de tomate de mai sus.. peste ceapa si printre ea.. plus inca 100 ml apa cu un praf de sare (daca n-ati pus suficient de mult in sosul de tomate), o felie de unt peste fiecare ceapa umpluta si dati iar tava la cuptor cu folie de aluminiu peste - pentru inca 15 minute la 190 grade..

Dupa cele 15 minute - inlaturati folia de aluminiu, imbatati ceapa cu sosul din tava (va ajutati de o lingura) si iar la cuptor pentru 20 minute la 190 grade.. imbatand ceapa inca o data dupa 10 minute din cele 20...  Intre timp spalati vasele, asezati masa si dupa ce scoateti ceapa o mancati.. ca e buna rau daca se serveste imediat ! ;))  

Et voila.... ceapa alba umpluta !!

Pentru iubitorii de ceapa ca mine.. mancarea asta e un adevarat festin.. Unde mai pui ca amestecul e atat de versatil si poate fi ghemuit cu usurinta intr-un ardei sau dovlecel.. e clar un must eat .. cel putin de doua ori,  hai de n ori pe an !

Sa aveti pofta !!

Varza murata la cuptor cu slanina ardeleneasca

Ati anticipat cumva ca particip la concurs, dupa bannerul Retetecalamama, nu?? Minunata bloggospodina Laura Laurentiu gazduieste un lovely contest in 'tarisoara' Retetecalamama.ro, concurs denumit cum altfel decat Bloggospodina.. Nu implor voturi, ca cica n-am nevoie, e jurizare! :).. Si chiar daca e al naibii de hard printre atatia participanti cu background ... intr-o stare de inconstienta generata de paharelu' cu vin rosu beut doar pentru a acompania varza de mai jos.... mi-am zis sa-ncerc si sa ma arunc orbeste in concurs !:)) So, Hop poc si eu !

Lume, lume, prima reteta pe care o voi inscrie in concurs e o varza :)))) adica Varza murata calita cu o slaninuta ardeleneasca de sta capra tintuita locului si uita sa mai zica...sa-ti moara varza neamule.. Ulterior o sa prepar o super dulcegarie  marca Laura Laurentiu si o sa o inscriu in concurs la momentul cu pricina.... Am ochit prajitura, o stiu, o cunosc, o ador... dar nu zic ce e .. SIC !:))

Prima exponata - o mancare simpla, fara complicatii prea mari, tocmai pentru a scoate in evidenta gustul puternic al verzei murate, cu nuante de slaninuta ardeleneasca.. Sa trecem la fapte… !

Intr-un wok (daca n-aveti eu zic sa va cumparati, ca-i taaaare util, eu ignore de mult tigaia) puneti 30 ml ulei de floarea soarelui  in care sotati 1 ceapa mare taiata fidelute, si mai apoi aruncati acolo si 400 grame de slanina ardeleneasca facuta cubulete.

Amestecati cu lemnul de la lingura pana se intrepatrund aromele, puneti si 2 frunze de foi de dafin, vreo 5 -6 boabe de piper si cele 900 grame varza murata taiata marunt, trecuta inainte printr-un jet puternic de apa.. Le lasati la calit vreo 6 -7  minute, invartind cu lingura prin wok, sa va improspatati rochita de casa cu arome.. care mai de care mai fresh and yammy :))

Daca-i prea sarata varza o desarati inainte.. Mie imi place asa cum e, ca doar d’aia ii varza murata..  Dupa buimaceala de arome, turnati 500 ml apa in wok, 2 linguri cu pasta concentrata de bulion, 1 lingurita cu cimbru uscat, 20 grame zahar (1 lingurita), un praf boia de ardei iute si 1 lingurita rasa cu sare de mare ... pentru extra flavors ..

Btw, la mine se poate cu sare...da?? ..voi gustati si daca mai vreti adaugati, dar sarea de mare ii da o aroma aparte, iar pasta aia dulceaga de bulion mai anuleaza un pic din acreala.. Dupa vreo 15 minute de stat in wok, turnati toata nebunia aia minunata intr-un vas pe care-l dati la cuptor pentru 1 ora – 1 ora jumate... la foc potolit - vreo 160 grade as zice .. Se va face incet si va iesi o rumena certitudine de slana si o nebunie grozava de varza... Niste mamaliguta ar alinta usor aromele, dar nici la o paine pe vatra n-as zice pas si clar eu nu am zis.... O incoronati cu niste patrunjel proaspat tocat marunt si gata, treceti la savurat...

Cel mai la indemana stomacului e s-o perceapa iarna, cand frigul de afara parca-ti cere o portie strasnica de varza rumenita cu slanina-n poale.. si un vin dur care sa zdruncine din temelii prajeala... Iar daca sunteti ca mine, o pregatiti oricand va vine pofta si doru de slana ardeleneasca de porky, varza murata  .. si musai d'un vin rosu ca sa le dreaga pe toate ! :)

Succes tuturor participantilor si ofc verzei mele si mie... Cei cu pink attitude sa castige :))))
 Ha !! :))))

Sa aveti pofta !

Bors de manzat

Ciorba asta imi aminteste mereu de buna mea… ca multe alte preparate ce includ borsul de putina.. Cand trantea un polonic d’ala mare cu bors in farfurie, iti indopai la propriu nasul cu aromele alea imbietoare si nu te dadeai pierdut de la masa pana nu ridicai castronul sa-ti curga pe gat si ultima picatura.. Ca sa patiti si voi ca mine, notati ideea asta minunata de bors.

Am procedat in felul urmator: am pus la fiert in vreo 3 litri de apa rece 1 kg de manzat, taiat in bucati mai mici decat vedeti voi aici ...

Am spumat pana m-am saturat sa stau langa cratita si apoi am lasat-o sa fiarba singura vreo ora jumatate la foc potrivit (ca totusi e manzat si are carnea mai frageda). Intre timp apa mai scade, asa ca mai completati cu apa, sa aveti cam un total de 2,5 l la final.. Am aruncat apoi in cratita 1 morcov dat pe razatoare, 1 felie de telina asisderea rasa si 1 ardei verde taiat marunt, adaugand si 1 lingura cu sare (voi dupa gust) si jumate lingurita rasa cu piper. Dupa vreo 10 minute de fiert au urmat 4 cartofi mari, taiati dupa plac (faceti si voi din ei ce doriti.. cubulete, triunghiuri, care cum va vine la cutit) pe care i-am arucat peste manzatul din oala.
In secunda urmatoare am taiat marunt o ceapa mare si am pus-o la calit in 5 linguri cu ulei.... doar asa cat sa fie cherchelita in grasime si inmuiata de caldura focului (aveti grija la foc; sa va asigurati ca n-aveti zdrentze negre de ceapa)... Am adaugat 3 linguri cu pasta concentrata de bulion peste ceapa aia, am mai tinut-o un minutel pe foc, am dat tigaia deoparte si m-am ocupat de legume..
Am aruncat in bors cu blandete 450 g fasole verde, 250 g mazare, 250 g fasole rosie (toate le-am luat din conserve, deci erau prefierte) si nebunia aia de ceapa sotata cu bulion..

250 ml de bors de putina isi asteptau randul asa ca n-am mai cugetat deloc si am turnat si borsul. Cat timp au reflectat legumele alea in ciorba (inca vreo 10 minute), am taiat marunt o legatura de leustean si am presarat-o peste borsul din oala. Am stins focul si apoi am inceput noi reflectia...

Mamaliga sau paine companie??? Hmm, dupa toate aromele care-mi zburdau prin casa, n-a mai fost vreme si nici chef de mamaliga... asa c-am optat pentru o felie zdravana de paine, langa borsul asta dres cu smantana si ardei iute.

Asta e genul ala de bors cu care te dregi dupa o chefuiala zdravana.. Unde mai pui ca e musai sa o servesti cu un pahar de tuica de tara, tocmai scoasa de la rece, o tii asa intr-o mancare si beutura pana te-ndoi si te-nclini...  daca n-ai de ce sa te ridici :))  Altfel iti citesti la prima ora legendara petrecere de peste noapte si  meditezi la legendarul bors de putina intr-un delectabil bors de vita.....

Sa aveti pofta !

Pizza cu sunca si cascaval

Am primit ieri o comanda speciala, pentru un botez de libelule... PIZZAAA !! Si cu gandul asta am zburat de la servici spre casa. Am trecut pe la market sa iau niste rosii, un ardei verde si am sarit repede-n coca, cand am ajuns acasa.... Ardeiul l-am uitat in frigider cand m-am apucat de pizza, am si eu o varsta :))... asa ca n-o sa-si faca simtita prezenta in reteta asta... 

Am pus intr-un vas 300 grame faina, i-am facut un crater la mijoc si l-am adapat cu 175 ml apa calduta - in care am dizolvat 12 grame drojdie proaspata si 1 lingurita zahar pudra (fara varf). 

Am amestecat compozitia cat am putut de bine, apoi am adaugat  25 ml ulei masline - in care am diluat 1 lingurita sare de mare (prin facultate nu dadeam eu banii pe sare de mare; am folosit ani de zile sare normala, deci merge !)... Am framantat rapid, unsa pe mana cu putin ulei de masline (nu te mai lipesti de aluat si nici el de tine) ca ma astepta piciul la un Sonic Colors ... cand peste 3 minute s-a oprit curentul si era vreo 19.30 !! Te apuca palpitatiile cu astia cateodata.. Primul gand : l-am platit??....  Cand am realizat ca nu, am zis:  gata ne-am scos, l-au taiat ! :))) Eram asa de suparata, ca nici n-am realizat ca nu mai merge cuptorul pentru ca am aprindere electrica... Si cand am incercat sa-i dau drumul...  mi-a murit inca un neuron si o data cu el a rasarit gandul... frate, ne-au taiat si gazul !!  se poate ?? :))) Si am tinut-o asa vreo 30 de secunde, bine ca mi-a fost resuscitata abilitatea cognitiva, am luat rapid un chibrit si am aprins focul fara probleme.. :)) 

Cum ziceam, am aprins focul la cuptor, am dat pe maxim pentru vreo 7 - 8 minute, apoi am stins focul, am lasat usa intredeschisa si am bagat coca la caldurica.... pentru vreo 45 minute.. 

Normal si frumos ar fi fost sa o las sa creasca in voia ei, dar cine are timp de stat in stand by vreo 2 ore, cand am 2 guri de hranit + inca una io?? Ca de obicei in ultima perioada.... doar trantesc ingredientele intr-un vas, le amestec bine... amintindu-mi de fiecare data de joaca in nisip si de vremurile in care 'preparam' cu zanele piftelute de pamant si le dadeam picilor sa le manance :))  Cica s-au facut mofturosi o data cu trecerea timpului ! Era simplu inainte...ca o mana de pamant si un strop de apa gasim oricum peste tot :))) 

Cam asa arata aluatul meu de pizza dupa timpul ala scurs.... De regula pun aluatul de pizza pe farfurie - la crescut,  (nu intr-un vas) tocmai ca sa-si dezvolte crusta pe o suprafata mai intinsa.  Dupa:  ung tava bine cu ulei de masline si rastorn aluatul din farfurie, exact cu aceasta crusta pe tava.... si apoi intind... Uleiul de masline patrunde in crusta respectiva...iar gustul final e absolut minunat...

Nu cumva sa mai framantati aluatul dupa ce a crescut. Efectiv il trantiti pe planseta si il intindeti cu varfurile degetelor pe toata suprafata, in cazul meu cu un diametru de 32 cm. Un esec maret raportat la blatul de pizza e intalnirea cu dusmanul de moarte: facaletul.. so, don't ever use it !!!  

Inca nu venise lumina, asa ca scuzati-mi poza... e singura care o am pentru etapa asta. Deja nu mai speram sa postez minunatia asta si ma lasasem pagubasa.. :)) Ce trebuie sa deduceti din poza? : ca am intins aluatul si apoi urma sa-l bag in cuptor ! :)))

Imediat cum realizezi ca aluatul a crescut si e tocmai bun de format blatul, dai drumul la cuptor la maxim (eu am 250 grade) si dupa ce ai intins aluatul pe planseta il bagi in cuptor pentru fix 10 minute, apoi il scoti si zugravesti dupa plac si provizii..  

Intre timp venise lumina, asa ca m-am pus iar pe shooting..:) Dupa cele 10 minute de stat in cuptor la 250 grade, am scos aluatul si l-am vopsit cu o lingura ulei de masline si pasta de bulion (vreo 2 linguri - fara varf ). Am folosit o pensula (de bucatarie ofc) si efectiv am lasat urmele uleiului si bulionului pe toata suprafata... Puteti sa evitati marginile, sau le puteti vopsi inclusiv - cum am procedat eu.. Am taiat niste sunca din piept de porc dupa ochi..  mult, de am acoperit toata suprafata, apoi am continuat, ca la petalele de flori, cu randul doi.. cascaval

Urmatorul rand... rosii taiate rondele (stiu sigur ca am folosit 3 rosii, fara capete), am presarat oregano uscat deasupra, niste cascaval ras pe razatoarea mare si iar la cuptor (nu cumva sa stingeti focul intre timp) pentru inca fix 10 minute la maxim (250 grade)... Inainte sa bag tava in cuptor am pus si cateva masline.. 

Daca preferati ketchup-ul peste, n-aveti decat... Noi am 'marcat-o' simplu. ... pe asta .... 

Incepand cu felia asta...... :))

Daca respectati reteta intocmai nu aveti cum sa dati gres !! Tot ce trebuie sa faceti e sa aveti rabdare cand vine vorba de crescut, in rest... in 20 de minute ai o superrrrr pizza livrata direct de bucatarul chef: vous!

Daca mai presarati niste malai peste uleiul cu care ati uns tava si apoi intindeti aluatul.. deja mancati pizza pe vatra ! Mai departe sunteti liberi sa improvizati cu topping-urile...

Gustul este emotionant de delectabil.. Multumesc Electrica pentru curent ! :)))) Altfel, nu puteam sa va mai spun: Sa aveti pofta !