Spaghetti cu pesto de busuioc

Zice-se ca busuiocul e puntea intre medicina, gastronomie si traditie.. indraznesc sa completez.. suflet si trup. Io una sunt in stare sa-l intind frunza cu frunza pe-o felie de paine prajita, sa-l stropesc cu niste picaturi de ulei de masline, eventual o combinatie de caprese - fix palarie pentru el, gen mozarela si niste bucati de rosii si atat! Sau carbonarrrrraaaa... yummylicious, yeehh ;) 

Si cand vine vorba de pesto.. omg! Se pun punct aliantelor din casa.. pana si cel mic se bate pe spaghetti cu pesto, desi nu apreciaza ideea de paste nici dac'as sta in genunchi o zi intreaga... Dar cand vede verdele asta minunat si parfumat in borcan.. ehee se schimba treaba. Si nu-mi ramane decat sa ma conformez preferintelor segmentului masculin din casa, sa execut o fierbere al dente a pastelor, pe care indraznesc sa le infofolesc ca pentru iarna in cateva linguri bune pline cu pesto si apoi ma minunez cu cata 'delicatete' dispar din farfurie. 

Sa nu uit, pentru cel mare plus niste bacon prajit.. ca fara carne sughite brusc ! Deci, daca va stiti cu un asemenea exemplar in batatura, puteti sa prajiti niste fasii de carne, ca-i mult mai serioasa si virila treaba.. asa a zis ! ;))

Eu il inghit cu toast. Nu-s deloc mofturoasa, ca la cat pesto savurez in timp ce fotez isprava asta minunata, jur ca nu pot sa mananc mai mult de atat. E absolut delicios, consacrat e cu busuioc, dar puteti sa-l matrasiti cu leurda, alte combinatii de plante aromatice, sa adaugati nuci, bla bla.. ce vreti voi. 

Acum reteta: Da va avertizez de la inceput ca iese putin... un borcanel mic, pe care il terminati intr-o clipita. Va ajunge toata combinatia asta pentru vreo 4 portii serioase de spaghetti si inca vreo 2-3 felii de toast.. Suficienta cantitate zic, dat fiind faptul ca nu suporta prea multa amanare in frigider. Si oricat de ermetic ar fi capacul borcanului, daca vreti sa-l adapostiti in frigider spre pastrare olecutica mai mult, atunci nu adaugati parmezanul decat inainte de folosire si turnati o lingura cu ulei de masline peste pesto-ul din borcanu in asteptare. Cam astea sunt regulile de baza, serios. 

Altfel, daca il terminati in 2 -3 zile, executati reteta fix asa:  2 pliculete cu busuioc, respectiv 60 grame (il gasiti in Carrefoure), 5 catei mari de usturoi, 4 linguri cu seminte de pin (gasiti la Mega, Real sau pe pastaidevanilie.ro), 90 grame parmezan - Grana Padano am folosit (dar puteti la fel de bine sa apelati la Parmigiano Regiano, Pecorino Romano, etc), 9-10 linguri cu ulei de masline, 3-4 linguri cu zeama de lamaie, 1 varf de cutit sare si cam atat.

Nu ma linsati c-am pus zeama de lamaie, incercati si voi si-o sa vedeti ce nebunie aromata si parfumata o sa fie! Spalati busuiocul si puneti-l la uscat pe un prosop de hartie. Taiati in bucati sau razuiti parmezanul sa-i fie mai usor mixerului sa-si faca treaba si adaugati toate ingredientele astea in mixer si pulsati pe viteza potrivita la inceput, apoi pe aia mare sa fie.. Ii dati cateva pulse-uri mixerului, pana obtineti o crema fina, usor fluida, omogena, animata de zuper ingrediente si toata verdeeee ;).

Cat despre farfurioara cu pricina, am primit-o cado de la Kitchen Shop, impreuna cu alte minunatii, dar cum n-am avut stare sa deschid gura, le-am pastrat cumintica in deplina curatenie, pana acu' ;) Se pupa la fix cu pastele, nu?

Pastele sunt dupa plac. Pot fi farfale, spaghetti, tagliatele, ce gasiti voi prin dulapu cu de toate. Le fierbeti al dente, le treceti sub un jet de apa rece, apoi le incoronati cu cat pesto va dicteaza voua sufletul stomacului. Picilor putin, ca de.. mult usturoi se da doar vrajitoarelor; cat despre varcolacu cel mare.. sa fie mult, cam cat ma lasa pe mine inima, da mult am zis, ca altfel ii sticlesc ochii, la propriu, ca unui varcolac urland la Luna.. Si mai vedeti voi acolo niste fulgi de migdale, parmezan ras si o frunza de busuioc palarie..  Si as zice eu: fix asa s-aveti si voi in farfurie.. E delicioasa toata treaba asta, parol !