Ieri m-am jucat putin cu somnul, mai precis cu 1 medalion de-un kg... . L-am portionat, dezosat si asezat intr-un vas de yena. L-am decorat cu o para coapta, feliata rondele, dar nu pentru aspect, cat pentru suculenta cu care innobileaza pestele in timpul coacerii. O mana de smochine uscate si-au gasit si ele rostul in toata povestea asta, plus o lingura sare, piper alb, zeama de la 2 lamai, 4 linguri cu ulei de masline si musai 10 linguri cu sirop concentrat de portocale. Si c-o mana de marar deasupra, am dat vasul la cuptor pentru 30 minute cu o folie de aluminiu peste, apoi inca 20 minute fara folie, la 170-180 de grade - adica la foc potrivit. ;)
In timp ce pregateam garnitura, mi-au sosit si carcotasii, in stare sa-mi bage pestele pe gat, daca ratam ceva. Daca-l manjeam cu usturoi, as fi si acum indopata... asa ca-i musai sa-l omiteti.. Iata-l ! .. scos din cuptor, arata asa...
Garnitura, am facut-o din orez, sare, piper alb, o mana cu stafide si putin marar, si am transformat-o in stelute. :) Dupa etapa asta, am eliminat smochinele din poveste. E suficienta aroma pe care o lasa mostenire somnului.
Cat despre s.o.s. ... te lasa fara grai! .. iar creierul iti dirijeaza miscarile dupa miros. Cand gustul ajunge sa-si faca simtita prezenta, uiti de furculita si manci cu mana, lingandu-te pe degete ;)) Sosiera e undeva acolo in locul paharului cu vin ;) care by the way era o Feteasca Regala, pregatita de socrul meu cu mare maiestrie, ce a intensificat aromele prin usoara aciditate de care a dat dovada.
Si dupa ce ne-am lins degetele pana la cot, innobilati cu buna dispozitie,
ne-am declarat toti adeptii combinatiilor de n luate cate k ...
Until next flavor, enjoy!
Until next flavor, enjoy!
