Clatite misterioase

Azi pe la 17 m-a izbit o pofta nebuna de clatite. Imi saliva efectiv mintea la o clatita ciocolatoasa si cu gandul ca voi ajunge abia la 20 acasa, am tastat in gluma un mesaj...."Provocare: Mi-e pofta de mor de clatite... azi tu le faci.. !?" si l-am predat undelor electromag... Ever nu l-am vazut pe M. bucatarind, si gandul asta combinat cu pofta nebuna de ceva dulce, m-au facut sa vad putin mai mult decat rosu in fata ochilor.. Asa c-am mai scris unul..  "Ai tot ce-ti trebuie in casa.... fa mai multe sa-ti ramana si tie :))) "  si am dat send !!   Pana la 20 cand am ajuns acasa, am avut a caruta de ganduri asincrone...acum infulecam o clatita, peste 5 secunde il vedeam pe  M. condamnat la foame vesnica daca nu s-a lasat provocat.. Oricum m-am pregatit si i-am cerut lu' nenea de la magazin, cu niste ochi bulbucati, un borcan mare cu dulceata de gutui si o cutie cu Finetti, desi cred c-ar fi putut lejer sa citeasca-n ei, ca-ntr-un glob de cristal..   

Ding dong, ding dong.....  in mijlocul bucatariei cu un polonic in mana si un teanc de clatite pe o farfurie era Mos Craciun...cu plete dalbe de faina.... jos palaria ... 

Reteta a luat-o de pe net :) mi-a raportat vreo 4 oua, lapte, sare, zahar si faina cata trebe !! ...Hohoho :)))  Declar ca sunt cele mai bune clatite pe care le-am devorat ever... gustoase, pufoase si muulte...

Aratau prea minunat ca sa nu postez dovada, asa ca am trantit io repede, pe cele doua clatite pe care le-am beut dintr-o inghititura, cate o lingura de cioco si una de dulceata...  Porceala, dar la ce vise desuete ajunsesem sa am cu clatita, era musai sa-mi potolesc emotiile la patrat... Le-am asezat repede pe farfurie,  le-am facut o poza...si gata... ne-am pus pe mancat ...

Nu stiu cum, nu stiu ce, nu stiu cand, dar sigur provocarea trebuie sa aibe repetitie...  vorbesc si scriu ...Aud un 'wtf ' pe fundal... ignor si amplific: saptamana viitoare ce bunatati faci? !! Stiu ca e prima clatita, am apreciat 'truda',  am dat pupicul, dar n-o sa ma las usor de impresionat. :)) ??!!   Hohoho...:))

Pe voi cu ce va farmeca iubitii // 'ce vraji mai fac fetele' ???   

Platica la cuptor

N-am ce sa zic despre platica...decat ca-i halucinant de buna pregatita in modul asta...Cine a servit-o asa, stie despre ce vorbesc, cine nu .... nu stie ce pierde. 

Am folosit o platica de 1,2 kg. In fine....atat avea cu cap si coada...dar cum tava mea nu-i permitea sa se rasfete in voie... i le-am taiat de la radacina (a devenit un hobby deja, decapitatu' asta)... So, in vasul de yena am asezat un pat dintr-un mix de ceapa verde si usturoi (o legatura din fiecare, cam 6 fire cu totu').

Am mozolit cu sare platica aia mare si carnoasa  (daca-i mica...mai bine o prajiti ), i-am indesat prin burta ceva firisoare de ceapa si usturoi, si apoi am pregatit-o de somn. Dar nu inainte de a-i face-o baie in 15 linguri ulei si 200 ml bors de putina. Fresh, nu? :)

Si cu toata sarea de mare si spumantul de mai sus am dat-o la cuptor, cu o folie de aluminiu peste, timp de 30 minute la 180 grade. Dupa, i-am dat folia jos, ca sa mai prinda culoare, am turnat inca 50 ml bors .... si de cel putin 4 -5 ori (intr-un interval de inca 30 minute de stat la cuptor) am udat grasanul de peste cu sosul din tava.  Intre timp, mamaliga isi astepta si ea randul spre gura..  

E o nebunie platica asta... Zama aia de bors care patrunde si fragezeste pestele si aromele leguminoaselor sunt suficiente pentru a urca platica pe podium.. Ssstt, un secret... nu-i place sa fie singura acolo... admit ca are nevoie de niste mamaliga, dar si de voi... ca s-o ridicati in 'slavi' cand o duceti la gura ...

Tarta cu dovleac

Am lasat prea mult in spatele reflectoarelor aceasta minunata leguma. Bunica stia la ce-i bun bostanul, cand ingrasa purcelusii pentru Ajun de Craciun :)) dar asta nu-i pentru bebelusi de purcelusi, garantat.  Am primit certificatul de calitate :) insotit de reteta asta minunata, de la mama. E una din dulcegariile cu care-mi alinta, adesea, poftele copilariei.

Pentru inceput aveti nevoie de o bucata de dovleac de 900 g. 

O curatati ofc, ca doar nu-i pentru bebelusii de mai sus; spalati feliile si le asezati pe un prosop, cat sa se scurga de apa. Dupa ce dati bostanul pe razatoare, il transferati intr-un wok (in care ati 'inmuiat' la un foc mic 60 g margarina - daca tineti post / sau unt), alaturi de coaja rasa de la o lamaie, 2 linguri pesmet, 1 lingurita praf de scortisoara, 15 linguri zahar si 15 ml esenta de vanilie. Atingeti atemporal c-un bici (a se intelege lingura) caleasca infierbantata a cenusaresei, timp de vreo 30 minute si pana la miez de noapte sigur va alegeti (cel putin / cel mult) cu o minunatie de placinta.

Reteta am modificat-o putin... ca era pe biletel un aluat facut in casa. Eu n-am avut timp, asa c-am folosit o foaie grasa de placinta fara ou, de 450 g. Si daca-i bal, bal sa fie.. Am pus o foaie de hartie intr-o tava de tort, am intins foietajul  s'am mimat dansul...  

Am taiat marginile foietajului, si cu ce-a ramas am facut rotile de la 'caruta' si ca orice masinarie care se respecta, inca una de rezerva si-o steluta... Stiti voi, in caz ca depasiti viteza admisa, sa aveti un strop de magie  la-ndemana si niste bilute maruntis :))

Am sters urmele cu 2 pumni de pesmet amestecat cu unul de nuca macinata si 2 linguri cu zahar (n-am poza, dar aveti dovada la final :)) si am pus placinta in cuptor pentru 1 ora la 180 grade. Dupa, am lasat-o la racit. Nu va grabiti ca fetele mari la maritat, ca sigur nu e bine... Aveti putintica rabdare... cam o ora, sau pana se raceste...apoi o insemnati cu un strat gros de zahar facut praf. 

Si daca te simti Cenusareasa, te alinti cu o bucata, fix pe la un miez de noapte si cine stie..... daca nu te-ai 'grabit' deja  ?!  lasi usa deschisa s'un bilet cu urmatorul message pe ea.....

Va ispitesc cumva ..... cu  o felie de tarta  ?? ;)

Fasole batuta

Haosul din Libia, cutremurul din Japonia, care ar fi ras Romania de pe suprafata Pamantului, niste deadline-uri care-mi soptesc ajutooor, si mai ales KEO    care mi-a urlat ore bune-n casti ....ca din probleme pot sa evadez....toate m-au zgaltait azi, mai mult ca ieri, din temelii. Si guvernata de: vreau sa stiu c-am trait inainte sa mor... mi-am amintit  de  vorbele a friend of mine:  toate prajelile din lume sa vina la mine !! .. asa ca: sa vina acum!.  Ce mai conteaza ca nu-i sanatos??


Am pus la fiert cat m-a lasat mana, cam 300 g, si mi-a suportat mintea ficatului.... la fasolea minune ma refer. .... Cat despre ceapa ... am pus 2 - sa fie,  taiate marunt, in caz ca vine razboiu'  si n-am sa pot sa ma'nec intr-o sticla de vin.

Am prajit-o de i-au sarit fulgii in ulei de floarea soarelui rasare, apoi am turnat o lingura mare cu bulion, 1 cana cu apa fiarta, 1 varf de cutit cu praf de scortisoara, sare, piper alb dupa gust si am lasat sa dea in clocot pana a mai scazut nebunia de sos si mi-a intrat ficatu' -n fibrilatii, doar la gandul ca pot..... Am blenduit bine fasolea, pusa asa treptat, cu o lingura - doua - ulei de masline si un catel de usturoi pisat.

Si-n cele din urma, am turnat pe fasolea batuta .. prajeala imbalsamata cu patrunjel proaspat, tocat....s-apoi m-am pus pe mancat...

Mai pofteste cineva la fasolo - vitamine... ???

Plachie de crap

Mancarea asta imi aminteste de buna mea. Acum probabil ma spioneaza de undeva de sus si se-ncanta vazandu-si reteta respectata intocmai, cu mine la aparate. Era toata un zambet, asa ca s-ar cutremura tastatura, daca mi-ar cadea o lacrima pe obraz, si n-as zice povestea asa cum ar fi zis-o ea.  Se dadea in vant dupa povesti, iar io si sor'mea dupa povestile ei ..  era fiica de pescar .. you know what i mean.  Mancarea asta nu e plasmuire, e realitatea oamenilor din Delta, pastreaza ceva din vraja si priceperea lor. Astia sunt pestii ... 2 crapi cam de 1,5 kg amandoi..  Laptii aia sunt cu dedicatie pentru mine... nu-i puneti la socoteala, va rog ;).  

O sa prind tupeu o data si-o s-aduc un disc si-o piatra ..si o s-o fac lata in apartament... candva. Asa, fara disc si spatiu, i-am decapitat si taiat cat sa-mi incapa in vasu' modern de apartament... wok-ul tata, da...  Pestele manjit bine cu sare mare (de preferat, daca nu, merge si aia fina, acu ce sa zic) i-am prajit in uleiul bine-ncins. Wok-ul e genial (desi contrasteaza putin cu ideea de pregateala pescareasca)  pentru ca nu-i permite pestelui sa se lipeasca de tigaie si sa nu se mai dezlipeasca de ea. Orice peste se prajeste o singura data pe o parte... dar stiti asta deja, da?  Ever nu -l trantiti prin malai sau faina.. nu-i place deloc asta...garantat. E doar el cu el, niste ulei, o vorba dulce si-i ajunge.

Cat timp stai prin bucatarie sa spionezi crapul, te umpli de respect. Mirosul ala dulceag de crap, iti invadeaza toti porii, asa ca, daca nu te saturi cu pestele si te supara vreun deget...garantat mai ai ce manca..  Eu zic sa-ti pastrezi totusi dejtu' si sa te apuci sa tai 2 cepe mari, 1 ardei verde si cea mai grasana rosie pe care o ai. 

Acum c-au disparut laptii, iata si crapul prajit.

Sa nu te bata ghinionul s-arunci uleiul din wok, ala putin care a ramas, ca te-ai lins pe mustati degeaba, eventual mai adaugi.. Il lasi acolo, scoti doar pestele, pe care-l ascunzi undeva sa nu ti-l fure pisica, si arunci ceapa aia de mai sus in tigaie... O lasi cam 5 minute, amestecand prin ea, apoi pui ardeiul si rosia, mai dai doua ture prin wok ca la stadion, adica repede, ca sa castigi ofc.. si torni 2 cani cu apa. Vezi sa nu uiti de sare si piper dupa gust (ai grija la sare; pestele a mai lasat si el prin ulei ceva din ea). 

NU folosi faina, foi de dafin sau alte nebunii. Crapul este el insusi o dulcegarie, asa ca n-are nevoie de nici un companion.. in afara de niste tarie.. Lasi legumele pe foc pana mai scade apa, apoi trantesti o lingura cu bulion de casa si-l mai impartasesti cu o cana cu apa. Astepti sa dea o data in clocot si daca ai respectat instructiunile intocmai, o sa-ti arate sosul exact asa...

Inchizi pisica -n cusca si scoti crapul la interval. Il faci partas sosului, cu o mana de patrunjel proaspat tocat. Il 'insiropezi' cand pe o parte cand pe ailalta, pe foc fiind cam 4-5 minute si apoi il stingi. Trantesti repede o mamaliga si te vezi deja in Delta la crosetat povesti. Cum mancare-i fudulie, beutura temelie, nici n-am observat ca mi-am dereglat punctul de focalizare... asa ca la mine, de data asta, centru e stanga !:)

Cand facea buna mea plachia asta de crap si pisica statea incrucisata, cersindu-i o bucata. Nici Tigrutzul meu nu s-a dezis, cred ca mai avea putin si vorbea daca nu-l serveam la timp.. 

E, acum e partea cand ai musai nevoie de degete.. Uita de conveniente si foloseste-le.. ca sa mananci si sa le lingi.. Ai grija sa nu uiti ca un vin bun sau o tuica de tara, sunt exact oaza de (ne) liniste in care se poate pestele 'scalda'.  

Si pentru ca tot vine dezlegarea.. sa invit la o plachie de crap, á la buna mea..