Salata de fructe

Cand te simti 'rasfatat/a' de vremea de afara .. e timpul sa-ti spui:  eu nu invat, eu stiu ce-mi trebuie - un Bloody Mary !! Wrong answer !?  Iti e suficient un giant fresh sau o simpla salata de fructe !! Si cum spuneam - tu nu inveti, tu stii deja ca legumele si fructele iti ofera pretiosii aminoacizi, te vitaminizeaza, bla bla .. ca tu doar stii deja, toate astea conditionat de starea proaspata a fructelor. 

Si asa rasfatat/ a cum esti, incepi s-aduni ce ai prin frigider: o para sau doua, o portocala, musai o banana, un kiwi si orice alt fruct iti mai doresti.. Trateaza-le cu un jet puternic de apa, feliaza-le dupa pofta inimii, pudreaza-le cu un praf de scortisoara si aranjeaza-le intr-un bol. Nu pune zahar - ca-i pacat de ele, au suficienta dulcegarie proprie.. Doar armonizeaza-ti spatiul si intretine-ti capriciile savurand pretiosul complex de vitamine si arome. So, less words, more pictures ....

Si daca esti mai mult decat capricioasa - a bit obsessed with sweets -  razuiesti o patratica de ciocolata sa-ti satisfaci capriciul incoronand salata .... s' apoi... i te dedici ...

Cookies

Un joc mai simplu decat crearea acestor biscuiti nu exista. Pentru inceput aveti nevoie de doua vase. Eu va zic varianta finala, ca am cantarit faina si zaharu-n etape, de era sa pierd siru gramajului la un moment dat, noroc de phone records. So, intr-un vas puneti 380 g faina, 10 g cacao, 5 g ness (o lingurita), 10 g praf de copt, 5 g bicarbonat si un praf de sare... next step: amestecati !

Dupa, adaugati tot in acest vas 50 g nuca snopita in bataie c-un facalet si 150 g ciocolata de menaj ciopartita in aschii potrivit de mari. Eu am folosit ciocolata de menaj cu aroma de vanilie - luata din Cora.

In celalalt vas: 190 g zahar, 80 g margarina, 3 oua mari, 100 g smantana, 1 lingura unt de arahide si 1 plic zahar brun - puteti sa-l omiteti pe asta. Initial eu zahar brun mi-am dorit sa folosesc pentru reteta, dar cand am pus un plic am auzit un chiuit in ureche..."io de unde iau dup'asta zahar la cafea? " asa c-am inghitit in sec si am pus in cookies cristal alb. Deci puteti sa folositi ori alb - ori negru. Next step: mixati ! 

Turnati amestecul din primul vas peste compozitia din al doilea si incorporati usor cu lingura. Nu insistati prea mult. Udati-va mainile si pregatiti-va de modelat. Daca ati pus gramajul de faina de mai sus...sigur aveti o pasta flexibila la mana, aproape ca o plastelina.

Eu am facut niste bulgari mari, i-am turtit s-apoi i-am numit simplu biscuiti giganti de buzunar: ca asa li se intampla.. Poate-mi ghiceste si mie careva in palma...:)))  ce scrie acolo...? e prima data cand pune M. mana pe aparat ! :)) - (sa fie oare si ultima !?  :))

Ii asezati pe o tava mare de cuptor, tapetata cu o foaie de copt, pudrata din plin cu faina si-i coaceti pe  frumosii astia pentru 25 minute la 180 grade. Sa lasati putin spatiu intre ei, ca se intind cat ii tine plapuma si se umfla-n pene rau de tot.

Dupa ce s-au racit bine ii pudrati cu un super strat de zahar praf. Io bag un giant cookie intr-o punga, sa nu ma murdaresc de zahar praf si plec la munca. :)) Sunt plini de aschii mari de cioco si savoare de nuca. Nu le-am pus nici o esenta, ca e suficienta aroma proprie ingredientelor.

Acu, sa ma scuzati cu pozele, dar la 20 cand i-am terminat de unde lumina naturala? Voi puteti sa fiti mai inspirati si sa-i serviti in compania unei cani cu lapte sau cafea.. Sunt biscuiti nu prajitura, asa ca-i musai sa-ti trosneasca aschiile de cioco prin gura. Sa aveti pofta !

Baghete cu susan

Azi cineva a dat p-afara de masculinitate cu replica: no sweets for me, just salt and chilli pepper. Cu o mare nebuloasa pe creier, vizualizand pentru un minut ce e prin frigider, n-am gasit nici branza, nici smantana, asa c-am dat gata o super combinatie... o cutie cu fagaras - Monor.



Am trantit repede 500 g faina intr-un vas, i-am facut un crater la mijloc, l-am adapat cu 100 ml apa in care am diluat 25 g drojdie proaspata si le-am lasat in plata lor pentru 10 minute  Dupa, am pus 1 lingurita sare, 1 lingurita miere de albine, 50 ml ulei de masline, fagarasul, inca vreo 100 ml apa (simtiti lejer la mana setea de apa) si am framantat cam 10 minute compozitia.

Aluatu' asta l-am facut partas cuptorului (incins bine inainte) - cu focul stins evident, usa intredeschisa.  Cam 20 minute i-au fost suficiente pentru somnul de frumusete. Acum, ca nu mai dau astia caldura ca sa-mi plonjez si io ca omu' aluatul pe calorifer, n-am timp sa stau dupa coca sa creasca ea in voie.. Traind in secolul vitezei, ne adaptam crizei timpului scurs cu iuteala luminii !?? So, cand am vazut eu coca asta grasa si frumoasa, crescuta in 20 minute cat altele-ntr-o ora, sa mor d'am stiut ce sa fac cu ea.

Initial am vrut covrigi. M-am uitat la tava de aragaz, mare ea ce-i drept dar, neincapatoare pentru cantitatea mea de coca modelata sub aceasta forma intortocheata, asa c-am decretat:  batoane -  baghete sa fie !.. Si uite asa m-am pus pe rupt bucati de coca, pe care le-am modelat in aer. Bineinteles, coca-i magica se modeleaza aproape singura. Doar rotesti in aer o lungime apreciabila pentru o tava de cuptor si o asezi frumos pe o foaie de copt, pudrata cu nitica faina, nu inainte sa treci bagheta printr-un praf de magie: a se citi seminte de susan, amestecate cu un praf de cilli iute si putina sare de mare. Mi-au iesit 8, ofc modelate ca pentru concurs :))))

Si dupa ce mi-am amintit de gradi, cand modelam de zor la plastelina, am pus tava in cuptorul preincalzit pentru vreo 25 minute la 180 grade. Iar dupa ce s-au racit ele bine, am zis rapid un  "Super-cali-fragil-istic-espi-ali-docious", mi-am pus o super dorinta si l-am vrajit pe M. cu un super baton - bagheta :))

Scrumbie la gratar

Cred ca e deja evident ca ma dau in vant dupa peste. Si cu replica asta intre dinti, cu mana pe telefon, multumindu-i Domnului ca m-am nascut aproape de apa, o sun pe mama si-i zic:  'mi-e pofta de o scrumbie la gratarrrrr...'. Ea: 'bine mama, hai ca vorbesc cu tata si vedem ce zice.'.  Asta a fost joia trecuta. Azi, pe la 13 ma suna: 'ti-am facut aseara scrumbie pe gratar si ti-am trimis-o cu masina de 9, ajunge la 13.30!'.. What? Zic un saru'mana mama, sar in tenesi, imi trantesc fundul in masina si apas pedala de acceleratie. Pana sa ajung, m-am rugat la toti Sfintii sa nu-mi opreasca vreun ghidusi masina, ca n-aveam nici un act la mine. Ca sa fiu mai sigura pe mine, m-am imobilizat singura cu centura, si cu o figura super serioasa, machiata doar la un ochi, ca de eram in criza de timp, accelerez frenetic spre gara, sa nu-mi trimita astia retur scrumbia. Am ajuns la fix, tocmai cand isi ridicau studentii bocceluta cu mancare...Si eu printre ei: 'am un pachet, nene am un pachet, unde-i pachetu meu?'. In fine, cred ca s-a speriat nenea ala putin de mine, vazandu-ma asa neterminata, urland dupa scrumbie. Mi-a aruncat repede pachetul, eu mi-am trantit iar fundu'n masina si-am virat stanga spre casa...
In masina: eu si scrumbia la gratar... tacere.. 

Acum ca v-am zapacit cu detaliile picante, despre cum sa faceti rost de scrumbie la gratar, sa va zic in doua fraze reteta. Mama stie (si eu stiu, si eu stiu!! :))) se iau niste scrumbii, se curata de solzi si matze (scrumbia e unul din pestele cel mai usor de curatat de solzi, e aproape cheala ca mai tot timpul se freaca de pietre, incercand sa-si depuna icrele, intelegeti voi), se spala, se cresteaza, se sareaza si se aseaza frumos pe gratar, timp in care te parfumezi cu o 'dolce'  scrumbie. Atat. Restu-i poveste... stiti si voi acum.

Am asezat-o frumos pe farfurie, am sfintit-o cu zeama de lime si lamaie, una raschetata deja pe jumate, vedeti acolo-n spate un schelet-o di peste..

Acu, am treaba cu Tigrutz. Cand am deschis desaga, mirosea totu a peste, asa ca motanu meu parc-a turbat. I-am dat si lui jumate, dar cred ca trebuia pregatit psihic dinainte s-ajung. Acu sta langa frigider, daca ma apropii .. ma zgarie, ma musca sa-l deschid. Cand uita, sta cuminte pe scaun si se uita-n tavan cu gandul ca daca nu cade, poate pica. Asa ca-l duc la doftor, sa-i dea un leac anti turbare si revin.

Ficatei de porc cu piure de cartofi

Ce mananca omu' care se scoala de dimineata asa pe la un 10, ca sa ajunga departe? Ficat de porc imbalsamat in vin si bors, ofc.. :)  Reteta asta o am mostenire de la buna mea. Probabil ca va ridica niste semne de intrebare sau poate nu, asta ramane de vazut. Pentru prescriptia asta, aveti nevoie de 650 g ficat, 7 linguri ulei, 8 linguri bors de putina, 8 linguri vin alb, 1 lingura otet de mere, sare si piper dupa gust. Intai de toate, pentru mai multa aroma puneti in paharul, in care turnati borsul de putina si vinul, cam o lingurita rasa de sare si, dupa inima, piper, si lasati-l deoparte c-o s-aveti nevoie de el. Taiati ficatul, spalati-l bine, si scurs de apa il aruncati in tigaia incinsa cu ulei. Intoarceti-l pe toate partile, timp corespunzator unui minut, si apoi turnati peste el lichidele de mai sus, sa nu uitati de otet. Taiati apoi un catel de usturoi si faceti-l partas. Puneti capacul peste tigaie, amestecand ficatul din cand in cand.

Dupa vreo 10 minute, taiati marunt cateva fire de patrunjel si presarati-le peste. Amestecati atemporat ficatul prin sos, lasandu-va mangaiati de vaporii completului de arome.

Dupa etapa asta nu mi-am notat minutele scurse. Ideea e ca, atunci cand sosul aproape e dat disparut, ficatu-i gata. Si cam atat. Intre timp fierbeti 4 cartofi. Ungeti-i, scursi de apa si pasati, cu o nuca de unt, putin lapte, sare dupa gust, si amestecati pana obtineti pasta corespunzatoare piureului de cartofi.

Daca va doriti la ficat mai mult sos, nu-i permiteti focului sa-l elimine complet...in etapa de mai sus..Oricum, ficatul fragezit de bors si imbatat de vin, asteapta doar sa fie asternut pe farfurie si savurat deplin.  Partea asta de 'vitamina din purcelus', preparata in felul asta, are un gust desavarsit.. e tare, tare bun..