Rulada de oua cu branza si legume

In vara lui 2010, caldura mare coane, caldura mare, iar noi zaceam in birou strigand degeaba  "ajutoor.. vrem aer conditionat! ". Am tanjit cam mult dupa el, dar iata ca luna trecuta, ni s-a implinit dorinta, una nefasta ce-i drept.. dar s-a dovedit mai apoi :).  Cum orice fapta buna nu ramane nepedepsita sau cum, indiferent daca pierzi sau castigi, tot pierzi.. cum zice Murphy, eu cu o suspecta seninatate, desi mi-am pus amprenta cu o lipitura de scotch pe aparatul ala... m-am imbolnavit grav.. pentru ca n-am urmat tratamentul pilitura scotch zic altii ;)) Ieri, cu usoare repaosuri intre, cred c-am dormit 20 de ore si jur ca somnul nu mi-a fost ever prieten.. Da, na.. chestia asta care mi-a rapus ultima sursa de energie, pneumonia, nu vrea sa-mi dea pace si gata.. Dar ma tin tare, o palmez cu antibiotic, ma dau viteaza si va scriu de omleta asta pe care am pregatit-o duminica dimineata ce s-a dorit a fi si chiar a fost un mic dejun pe cinste ;) Acum savurez niste pastile, ma hidratez, ma stradui sa respir si sa gandesc coerent ;) Si trec repede la reteta, nu de alta dar mi-e teama sa nu-mi adoarma trupul pe vreo litera si sa-i dau cu mare drag curs omisiunii ;)

Desi la prima vedere nu lasa impresia de easy, rulada asta e foarte usor de preparat, avand o textura fina si aromata, fiind un burduf de vitamine.. depinde de voi cum o preferati..;)

Incep cu wok-ul, sau alt vas.. desi as tine cu dintii de primul ;) in care puneti 300 ml lapte, 50 grame faina si 50 grame unt - la foc mic, pana se leaga compozitia si se formeaza o crema fina...

E musai sa stati langa wok si sa amestecati usor cu lingura de lemn.. ca nu dureaza prea mult operatiunea... apoi nu opriti gazul, dar luati wok-ul de pe foc si continuati procedura  Adaugati 130 grame branza, va recomand branza de oaie, nicidecum telemea de vaca plina cu zer si apa... Eu am folosit urda tinuta intr-un borcan cu sare, pe care am folosit-o si la soufflé-ul mamaligarului.. Deci adaugati branza, 4 galbenusuri, puneti iar wok-ul pe foc (mic sa fie) si incorporati cu o spatula ingredientele.. dar nu tineti vasul pe foc mai mult de 2 minute.. iar apoi nu mai ardeti gazul degeaba.

Bagati biciu'n priza (a se citi mixerul) si militariti bine armata de cavaleri albi (4 albusuri ) pe care o inrolati cu delicatete in efectivul pregatit anterior.. adaugand si o jumatate lingurita sare si un praf piper.

Unitatea fiind deja pregatita, - adik o tava (23 cm / 32 cm) tapetata cu hartie de copt, unsa cu putin unt -, varsati amestecul, il intindeti frumusel cu spatula pe intreaga suprafata si predati stafeta generalului Cuptor.. Nu mult, doar 20 minute la 190 grade ii este suficient plutonului sa se pregateasca de misiune.. un mic dejun premiant, plin de vitamine si arome. Cat timp domneste in cuptor ceea ce va fi mai apoi rulada.. pregatiti umplutura. Mai cu seama 280 grame dovlecei taiati cubulete si jumatate ardei rosu feliat si el.. sotati in wok-ul incins cu 30 grame unt.. timp de vreo 10 minute la foc potrivit.

Dupa timpul asta scurs, stingeti focul, adaugati si cealalta jumatate de ardei feliata dupa plac, o legatura de patrunjel macelarit si 130 grame branza - va ziceam mai sus de care, ce si cum..  si asteptati..

Cand rulada e gata, o scoateti frumusel din tava, aruncati toata umplutura asta peste ea si rulati-o bine ajutandu-va de foaia de copt.

O lasati un minut sa se odihneasca si apoi o mutati pe un platou si o serveti imediat .. Eu am premiat-o cu niste cascaval deasupra si am bagat-o iar in cuptor pentru 5 minute.. puteti face la fel.. sau puteti sari frumusel peste etapa asta... care / cum doriti..

De versatilitatea umpluturii nu mai zic..  e de la sine inteleasa treaba... dovlecei, spanac, ciuperci, bacon .. musai pentru carnivori.. chiar as zice ca-i absolut necesar in cazul lor.. Cat despre rulada.. e ca un soufflé... usor de pregatit dar si cocheta in acelasi timp, nu-ti goleste nici frigiderul, nici pusculita.. dimpotriva te elibereaza de ganduri gen.. ce sa fac cu dovlecelul sau ciupercile care-mi ocupa spatiu-n frigider ?

Si cam atat! V-am spus povestea toata.. si acum ma duc sa ma culc ! 

Inghetata cu ciocolata de casa, cafea si aroma de migdale

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand imi cumpar aparatura sf-ista... citesc pe diagonala instructiunile, arunc cartea si apoi invart ca la platane botoanele, pe principiu daca nu merge sun un prieten (a se citi M) mai ales ca n-are ce sa fie rau atata timp cat e in garantie..?? Apoi imi derulez in minte principiile de baza, asta-i priza, acolo e un cablu, aici se toarna inghetata, ca acum vorbesc de ice cream maker, se infileteaza capacul si i se da drumul... bla, bla, usor nu? M. pe de alta parte studiaza inainte sa cumpere si apoi cu o grava cunoastere porneste monstul / monstrii - cu succes de fiecare data, ofc ;).. sf-ist-ul lu mama ;)) Si daca al meu e asa mare pasionat de tehnica, nu vad de ce-as mai avea eu nevoie sa-mi umplu mintea cu prostii da gen cand pe M. il am mereu la indemana, sau ma pot conecta cu tehnica prin telefon ;)) cand nu-l are inchis... iar in cazuri din astea  ori intr-un panica, ori caut cartea prin galeata cu gunoi.. Asta asa ca sa vedeti cat de clar mi-am stabilit si delimitat simtul proprietatii.. :))... M al meu, aparatul al meu, garantia aparatului s'un cunoscator da gen.. calea mea spre omisiune,  inghetata a noastra... mai mult decat perfect, nu??

Raportasem un plan maret cu ciocolata de casa... si musai pentru dulcegaria asta din cupa si o alta care se desfata chiar acum sub ochii nostrii (vine reteta curand), am ignorat regula general valabila dosita in capul oricui isi imagineaza ciocolata, cum c-ar fi musai neagra, tocmai pentru a nu strica finetea gustului. E cea mai cremoasa, parfumata si delectabila inghetata pe care am mancat-o ever ! Parol ! Si nu leg vorbe mari gen i-am plasmuit menirea divina fara sa va conjur la o complicitate de nestapanit !

Va rog sa notati pasii pentru gustul acesta divin: first, aveti nevoie de 2 vase, ca sa stabilim de la inceput granita treburilor de dupa si a timpului pierdut... dar se merita toata tevatura asta, pe cuvant ! Intr-un vas incalziti 200 ml lapte cu 150 grame zahar, 100 ml expresso si un plic (14 grame) ness.

Separat mixati 4 galbenusuri si turnati usor laptele aproape fierbinte peste acestea avand grija sa nu se imbranzeasca. Puneti vasul pe foc mic si amestecati usor cu lingura de lemn pana se leaga amestecul... fara sa atingeti punctul de fierbere.. si apoi lasati compozitia asta la racit... undeva pe gresie.. ;)

Intr-un alt vas incalziti 200 grame smantana pentru gatit cu 200 grame ciocolata de casa cu alune de padure si iz de migdale.. fix reteta de aici..

Aveti grija sa nu atingeti punctul de fierbere, smantana trebuie sa fie incalzita suficient cat sa poata topi ciocolata.. amestecand mereu in vas cu lingura de lemn pana obtineti efectul dorit.. in conditiile in care ati luat deja vasul de pe foc. La urma pescuiti alunele de padure, sau si mai bine eliminati-le de la inceput din ecuatie, cum altfel decat cioplindu-le din ciocolata si mancandu-le, ca altfel riscati sa vi se strice ice cream maker-ul .. Asta daca-l aveti, daca nu.. alunele pot innota in voie in toata treaba asta.. fara sa incurce procesul cu nimic. Asteptati pana ajung compozitiile din ambele vase la temperatura camerei.. cam in 10 - 15 minute..

Apoi bateti militareste 200 grame frisca lichida si rasturnati-o in vasul in care se regaseste ciocolata topita.

Amestecati usor cu o spatula pana se incorporeze ingredientele, iar apoi turnati si compozitia din cel dintai vas..  cel cu expresso.. e clar da? si amestecati pana se formeaza o crema omogena, uniforma colorata..

Parfumati minunatia asta cu un surplus de 20 ml esenta de migdale (si ciocolata mai contine cativa ml), apoi varsati totul intr-un recipient si apoi respectati intocmai instructiunile masinii de inghetata...  Cei care nu au, e musai sa scoata inghetata din 30 in 30 minute (de maxim 3 ori) pentru a sparge cristalele de inghetata...

Instructiunile spun simplu: turnati inghetata intr-un recipient pe care il bagati in congelator pentru 20 minute, apoi in cuva masinii de inghetata care a stat in prealabil 12 ore in congelator... Ce usor e totul, nope? Eu ofc ca un Toma necredinciosul ce sunt, ca daca nu e litera de lege nu cred pe nimeni pe cuvant, cand am mesterit  inghetata dementa..(pentru prima data cu ice cream maker-ul) am pus-o direct in aparatul de inghetata.. n-am mai lasat-o la racit... si ofc i-a trebuit vreo ora sa se tranforme in ceva parfumat, care sa nu mai semene cu o zeama de inghetata...

Bineinteles c-am cautat prin cosul cu pricina, sa cetesc instructiunile si sa descopar buba. Acum, cu a doua inghetata.. am procedat ca la carte, dar cum aveam asa niste dubii in mine si ma gadila mana dreapta am zis sa-i mai dau o tura de 30 minute, ca daca prima oara n-a fost suficient, acum de ce i-ar fi? Si clic, cartz, bar, .. stop.. mi s-a crizat masina de inghetata! Am sunat un preten, care a venit in 2 timpi si 3 miscari ca sa-mi salveze inghetata si mai cu seama sa-mi resusciteze ice cream maker-ul :)...

Care pe buna dreptate nu se mai rotea, ca inghetata mi se desfasura in toata plinatatea ei de arome si consistenta aproape spre bocna pe fundul cuvei. ;)) Stiu ca totul pare o naratiune dintr-un film cu prostii.. in care eu mi-am ales sa fiu actorul principal... dar chiar si asa necamuflata in spatiul asta virtual recunosc ca se poate orice si desi multi zic acum.. mie clar nu mi se va intampla... va indemn sa-mi ascultati jalba..  sa nu aruncati instructiunile si sa le "credeti pe cuvant".. ca-s litera de lege clar ! :)

Cat despre inghetata e divina... pastreaza in ea taina aromelor ce i-au fost incredintate si va rasfata indelung simturile. Nimic nu se compara cu textura fina a ciocolatei de casa, ce impresioneaza prin gustul unic de migdale... si in egala masura aroma puternica de cafea, care vine in completarea celei dintai..  Timp de cateva minute bune dupa ultima lingurita din aceasta nebunie parfumata si rece de vara...  se poate insemna perceptia gustului, desi notiunea hipnotizanta se distinge admirativ de la prima inghititura..

Sper ca imaginile v-au sensibilizat simturile si mobilizat pentru o cupa de inghetata magica... 

Daca am reusit.. imi spuneti voi .?!:)

Tarta cu crema de vanilie si capsune

Va spuneam acum 2 saptamani cand am mesterit minunata dulceata de capsune, ca n-am fost bantuita de virusul lene, ci doar de festa timpului si am pregatit o dulcegarie fermecata - usor de facut si delectabila - cu o cantitate insemnata de capsune proaspete.. V-am indus in eroare totusi cu o chestie.. asta asa la deruta :)) Nu le-am binecuvantat cu un praf de stele alb, ci le-am asezat pe un pat cremos, aromat - imbatat cu parfum de vanilie ;) Totul a inceput de la strigatele lui M pentru niste eclere.. yups! Multa treaba, timp putin si cum va spuneam aici ca vine vremea cand si ciorba-i tarta... iata pana atunci metamorfoza cremei de ecler pe un aluat de tarta, incoronat cu un preludiu perfect de capsune proaspete.. Ce mai... un vis ! ;)

Incep cu aluatul: intr-un vas am pus 150 grame faina, i-am facut un crater, am spart acolo 1 ou, apoi am feliat 90 g unt rece caruia i-am dat drumul ... in faina.. plus un varf cutit sare, musai 1 lingura cu apa si 50 grame nuci macinate pentru extra flavors..   Nu va speriati de cantitatile din poza.. sunt pentru 2 tarte, pentru ca epuizasem ultimul praz din casa pe minunatia asta de tarta cu praz si bacon.. pe care va conjur sa o incercati ca-i inzestrata cu arome !

Am framantat rapid aluatul, am format o bila oarecum lipicioasa si am bagat-o in congelator pentru o ora.. Voi - sa o uitati cat mai mult timp la rece (clar in frigider, nu congelator ca mine..  eu am o scuza, ma grabeam:)). Fragezimea aluatului este direct proportionala cu timpul petrecut la rece... so, va recomand cel putin 3 ore, iar daca uitati de el peste noapte..     nu-i bai.. va fi si mai grozav..

Am uns cu unt o tava de tarta cu diametrul de 26 cm si n-am folosit nici un sucitor pentru aluat, l-am intins efectiv cu mana... se si vede cat e de imperfect ;)) Deasupra l-am acoperit cu o foaie de copt, am trantit acolo niste paste, mai multe decat vedeti voi aici, alune neprajite.. nu ma intrebati ce-am facut cu ele ca nu va zic ;).. dar nu inainte sa intep foarte bine aluatul - pe toata suprafata... ca sa nu-l umfle-n pene aerul de dedesubt..

Am dat tava la cuptor pentru 25 minute la 180 grade, apoi am scos foaia de copt cu pastele si alunele calare pe ea si am bagat tare 200 grade pentru inca 5 minute... Trebuie sa fie bine coapta si sa aibe o culoare care sa va sugereze asta.. :) Dupa ce s-a copt, am lasat tarta la racit si mi-am vazut mai departe de crema..  Cat despre aceasta ..  voila..

Turnati intr-un vas 500 ml lapte, aruncati acolo semintele si batonul de vanilie, dati laptele o data in clocot, apoi luati vasul de pe foc.. si va apucati de oua .... bah nu va ganditi la prostii ;) (e vorba de pastaia de vanilie despicata pe din doua si eliminata dupa fierbere din lapte).

Mixati 4 oua intregi cu 180 grame zahar si 80 grame faina, apoi turnati putin cate putin din laptele fierbinte (din care ati pescuit batonul de vanilie) amestecand fara oprire cu lingura de lemn. Puneti vasul asta pe foc (cugetati from the beginning in ce vas mixati ouale alea) si invartiti mereu cu lingura sa nu se prinda crema de fund... la fundul vasul ma refeream ofc ! ;)

Frecati repede cocoloasele batand viguros crema cu un tel si dupa ce s-a legat minunatia asta pe foc, se da deoparte si se mai bate nitel.  Apoi se lasa la racit .. iar intr-un final se intinde pe aluatul de tarta, premiindu-se cu aceasta minunata coronita din capsune proaspete..

Apoi chemati gurmanzii la masa, mai cu seama devoratorii de dulciuri, sa nu se oxideze capsunele.. Dar merge la fel de bine si a doua zi :)  Nu e nici un gol acolo sub tarta.. nu carcotiti .. am folosit o forma de silicon, in care adancisem niste oua si fructe de mare aici :))

Simplitatea e la mine acasa, iar eu o gazduiesc cu mare drag..  Si cum adoratia asta e mai mult decat reciporca...:) mai ales ca pana acum nu ne-am dezamagit una pe cealalta si impreuna pe ceilalti .. nu pot decat sa va conjur sa va bucurati de abundenta capsunelor in compania unei minunate creme de vanilie ! pam, pam :)

Ciocolata de casa cu alune de padure

Am primit o comanda speciala pentru un botez de libelule si n-am stat prea mult pe ganduri.. Mai ales ca am niste ganduri marete cu dulcegaria asta... Dar intru deja in alta poveste, pe care poate o raportez maine ;)) 

Pentru inceput, notati ingredientele pentru cea mai faina ciocolata de casa ever ;) Asa i-am zis io ;) Intr-un vas puneti la fiert, la foc potrivit de iute, 450 grame zahar cu 150 ml apa. Cand a ajuns la punctul de fierbere,  setati musai cucu sa sune peste 5 minute... iar consistenta va fi intre densa si umeda .. adik perfecta zic eu ;)

Luati vasul de pe foc, puneti 10 ml esenta de migdale, 150 grame unt gras musai la temperatura camerei (eventual incalzit la microunde) ca sa nu raceasca compozitia si sa nu se formeze cocoloase si amestecati bine cu lingura de lemn pana se incorporeaza tot si nu mai ramane nimic solid din el.. 

Apoi miscati-va dupa clepsidra si prafuiti lichidul ala cu 500 grame lapte praf si dupa plac intre 50 pana la 70 grame cacao.. Eu n-am vrut sa vad azi negru-n fata ochilor si l-am sarit din lista.. Dar voi faceti cu vreti..

Dupa ce ati amestecat bine laptele praf, aruncati si 100 grame alune de padure (zdrobite sau intregi), nuci, stafide si / sau ce mai vreti voi.. Eu am pus doar alune de padure (prajite si nesarate) si-apoi am zis stop ! 

Avand tava tapeta cu hartie de copt / sau folie alimentara (- eu n-am avut) nu va ramane decat sa aruncati in ea ciocolata, sa o intindeti bine pe toata suprafata si apoi sa va-narmati cu rabdare ca are nevoie de vreo 3 -4 ore de stat la rece.. Apoi, e necesar invitata remuscarea - de dupa - la masa, ca sigur nu va veti opri pana nu dati gata toata dulcegaria asta din tava  ;)

O fragmentati dupa plac si va desfatati papilele cu the best chocolate ever ;)) Parol ! Parfumata, crocantoasa, alba ca spuma laptelui sau neagra ca pana corbului...  Simpla, sau in mai multe straturi colorate si aromate.. dupa plac ! Asta e ideea de baza.. pornind de aici va faceti de cap ! 

Guaca'rosu'amore

Adica guacamole again, caz' I rili rilli love it !! :))
Si de data asta e o iubire d'aia incendiara, pe care o dramuiesc cu zgarcenie de fel, sa nu risc sa ma indragostesc prea mult ! El Capitano Guacamole sufera mereu oscilatii de culoare si diferente considerabile (de data asta) la cantitatea de ardei iute.... De ce e rosu'amore azi?
Ca i-am trantit in fata 2 rosii in loc de una si mai cu seama ca i-am tabacit pielea cu ardei iute rosu, si nu 3 -4 fasiute ca data trecuta, ci 2 ardeiuti :)) Si cu toate chinurile la care l-am supus... mi-a strapuns sufletul incendiindu-ma cu aroma puternica si a aprins in mine iar flacara aia amenintatoare ce ma-ndeamna sa spun: cine nu-l iubeste sa ridice mana sus ca am un pistol cu apa !! ... ca n-ai cum sa nu-l iubesti oricum ! ;)

Ca sa-l iubiti si voi la fel, mesteriti-l pe El Capitano Guacamole, sau Guaca'amore si musai toate celelalte combinatii intre cele doua: verde, mai putin verde, rosu, normal, iute, foc de iute   :))

Acum notati asa: miezul de la 2 avocado stropit cu zeama de lamaie (sa nu se oxideze), mai mult de jumate ceapa toaletata, 3 catei de usturoi despielitati, un praf de sare,  2 ardei iuti ofc fara samburi, 2 rosii decojite din cap pana-n picioare ... toate astea blenduite bine, et voila.....

M-am pregatit din timp cu blonda si torttila chips ca stiam ca urmeaza guacamole magia.. si asta e doar jumatate din cantitate.. restul se combina deja cu celelalte proportii existente-n mine de potasiu, acid folic si B6 ;))

Ma car acum ca am niste treaba... coz I rillii rilli love it !! chiar si asa.. al dracu de iute ;))