Un an de Passion

Nu m-am gandit pana acum sa scriu aceste randuri, nu am avut nici timp si mi-am motivat personal absenta acestora prin darnicia in cuvinte a blogosferei culinare, care a acordat Cezarului ce-i al Cezarului ;)  Acum, in ceas de sarbatoare insa, eliberata intr-o oarecare masura de treburile sincrone care mai mult ca sigur ne macina pe toti uneori, am simtit ca haosul zilnic, ce pe moment ne schimba ritmul, nu e niciodata memorabil, asa ca l-am dat deoparte si am retrait cu ochii mintii clipele din 2011 care m-au surprins placut si mi-au readus in suflet prospetimea acelor momente, cu o intensitate parca si mai mare, realizand pentru a nu stiu cata oara... cat de darnica e viata asta cu noi.. !

Chiar daca nu in ordinea asta, mi-am amintit si de 13 ianuarie, ziua in care asterneam aici prima reteta, ziua in care ceva frumos, numit prietenie, urma sa prinda-ncet incet contur. Si a echivalat anul asta cu multe schimbari si noutati la care nici nu visam, cu un ritual de impartasire a retetelor, secretelor din lumea culinara, chiar si a unor clipe personale, a sentimentelor legate intre mine si multi dintre voi !

Si am simtit fericire! Si cu bogatia asta in suflet, intretinandu-mi ideile, m-am decis sa astern clipelele minunate pe care le-am simtit acum o saptamana, cand in fata ochilor multora dintre noi s-au derulat, in acelasi timp, un botez si un Craciun venit parca mai devreme, prilej de bucurie pentru niste copii minunati care ne-au descretit fruntile pentru cateva clipe, cu extensie emotionala in timp, si totodata o ocazie minunata de a  accentua parca ceea ce am simtit din prima clipa... legatura emotionala.. stabilimentul acestui proiect de succes.

Si ma gandeam ca e mult mai usor cand e o simpla cheie, un simplu proiect de PR, ghidat de reguli ca la carte, asupra carora cei in masura sa le dirijeze au un control deplin. Dar nu, nu a fost atat de simplu ! Lucrurile sunt mai complicate cand intervin oameni din exterior, cu personalitati, caractere si ambitii diferite, dar oamenii astia minunati, despre care vreau sa va vorbesc acuma, au pus cap la cap strategii, repetitii, reguli, executie, dar parca mult mai mult suflet si s-au riscat!!

S-au riscat, mergand pe drumul asta de o calitate ireprosabila, cu reguli simtite ca p'un joc, implicandu-se cu sensibilitate, creativitate, chiar fantezie, transformand totul intr-o marca inregistrata sau intr-un proces de devenire: "Passion 4 cooking", ce a ajuns, as vrea sa cred, in inimile tuturor.

Si practic, daca ma gandesc bine, am crescut alaturi de acest proiect! El a inceput acum un an, iar cu fiecare pas aflat in derulare, blogosfera culinara a fost mai colorata, plina de viata, iar partasi la propriu chiar daca am fost doar unii dintre noi, consider ca virtual am fost toti.

O mana de oameni, sub emblema Electrolux si Gollin Haris, a format o echipa fantastica si a fost de ajuns sa mobilizeze blogosfera, si ca sa nu ma repet, va reamintesc de Prima mea cina alaturi de food bloggeri, de Garden party-ul  care ne-a adunat pe si mai multi dintre noi, de Concursul care a facut valuri printre pasionatii de gastronomie, cu sau fara bloguri, plini de inspiratie si entuziasm de a cladi impreuna o stare de spirit, numita tematic Passion4Cooking , dar si simtita Passion pe deplin !

Si uite asa a venit si ziua cea mare. Ziua in care o insiruire frumoasa de prezente s-a infatisat din nou la Club Cortina, ziua in care am aflat ca fetele astea minunate au castigat "Silver Award for Excellence la Romanian PR Award". Felicitari fetelor!!

Nu mai dau nume, ca am fost multi si n-as vrea sa omit pe nimeni! Cu siguranta le-ati vazut incantarea, descrisa in cuvinte, in lumea asta virtuala. Am fost acolo o mana de prieteni, cu o pasiune comuna, prilej cu care am regasit in celalalt ceva-ul ce ne apartine! Si le sunt recunoscatoare lui Carmen Georgescu, Roxanei Diba, Monicai Botez, Alinei Chelu, Alexandrei Branzan si tuturor celor care au facut parte din echipa asta minunata si mi-au daruit ocazia de a face parte din familia Passion plina de farmec, din care n-as vrea sa ies in veci !

A fost atunci alai mare, mancare buna...

.... purcelus la protap ... si vin fiert... 

.. si deserturi delicioase pe masura: Scutecele Domnului (pregatite de my lovely friend Alice) si un trifle urias cu mascarpone si fructe de padure..

Si uite asa a inceput botezul, iar Carmen i-a taiat motul "bebelusului" si descantat (si de acum incolo) numai si numai zile bune si viata lunga!! Asa sa fie, iar noi sa venim si la majorat !;)

Iar ziua aceea a insemnat "a darui" !  Fiecare dintre noi am venit cu briose, unele mai minunate ca celelalte, care au ajuns, prin intermediul Crucii Rosii Romane, in manutele nevinovate ale unor copii minunati de la centrele de plasament din sectorul 5.

Parte din ei, urmare a unui plan secret al fetelor de a-i deconspira sufletul remarcabil al mamei acestui proiect - vorbesc de Carmen da, ne-au daruit o data cu colindele un balsam nepretuit al sufletului prin acele clipe magice !

Si totul s-a derulat atat de natural, parca intr-o continuitate fireasca a unui stil de viata ce ne-a surprins cu liniste si confort. Azi n-am haz, da recunosc! Dar sunt fericita ! O da !!

Sunt fericita ca am facut si sper eu sa mai fac parte din acest proiect ! Si cu piosenie recunosc ca sunt bogata: am sanatate, o familie minunata, prieteni - si voi toti va numarati printre ei, si-n primul si-n primul rand pe Dumnezeu!

Si pentru ca acum simt niste treburi, chiar daca maine o sa va intampin cu o ciorba sau dulcegarie, nici eu nu stiu acum cu ce ;), va doresc din suflet sa fiti sanatosi si puternici, pragmatici si vizionari, plini de viata si intreprinzatori, sensibili si senini si sa va bucurati de fiecare moment frumos, de fiecare victorie, de fiecare speranta implinita si nu in ultimul rand..  sarbatori de vis !! Craciun fericit !!

Inghetata cu dovleac copt

Da stiu ca vine Craciunul! Pe bune ca nu mi-a luat nimeni mintile astfel incat sa incurc anotimpurile ;) Chiar daca I had an obsession, gen: m-am indragostit, in tacere, de Ken, il vedeti colea pe feisbuk, dinainte sa-l am, sa-l simt, sa vad ce poate face ! ;) Si acum cand deja e proprietate, stau si ma uit minute-n sir la el;) pan' ne-om cunoaste! Dar nu despre el vreau sa vorbesc acum, ci despre inghetata asta minunata cu dovleac copt, grozava in serile de iarna cand sta sa ninga cate-un fulg p'afara, in timp ce vinul fiert duduie prin casa cu al lui parfum, iar cuptorul parca-si cerseste jertfa: stiti voi .. dovleacul asta, da mai ! Si oricum iarna, inghetata aluneca mai bine pe gat !;)

Noi chiar suntem fani inghetata nu ne jucam, da da ! ;) 

Pe repede 'nainte cateva vorbe. Un dovleac despartit de samburi si coaja, mai precis 2,2 kg daca vreti sa-l aveti pregatit si pentru cheesecake-ul de mai jos (vin cel tarziu maine cu reteta), altfel daca vreti sa faceti doar inghetata, puneti la copt doar 800 grame dovleac.. e suficient !

.. se taie in bucati potrivite si se da la copt, la foc potrivit - cam 180 grade, timp de 50 - 55 minute. 

Apoi intra in schema blenderul / mixerul / care cum vreti. Se face beta-carotenul asta pasta, se cantareste pentru inghetata asta fix 400 grame crema de dovleac,  apoi se adauga 1 cutie cu lapte condensat, adica 397 grame.. Daca ati fost pe faza la promotia DeLatte acum aveti in casa 12 cutii in loc de 5 .. asa ca puteti sa va rupeti de la gura si sa folositi una ! Va amintiti de cheesecake-ul in care am prefacut laptele asta condensat in dulce de leche, da? Promotia din cate vad mai e valabila si cum laptele asta e un must have..  nu va sfiiti  ;)

Amestecati bine, apoi turnati 1 cutie cu lapte de cocos - 200 grame. In Auchan gasiti exact cutia asta, in rest aceeasi Marie cu alta palarie, va orientati voi, deci nu-l ocoliti!.

Iar amestecati cu lingura de silicon, nu va deranjati cu mixerul ca sta deoparte baiatul in treaba asta si in sfarsit turnati 200 ml lapte gras, 1 lingura plina cu esenta de vanilie sau rom si gataaa inghetata ;)  Lactatele astea fiind reci nu mai e nevoie sa dati compozitia la congelator si abia dupa 30 minute sa o turnati in cuva de inghetata. O turnati direct.. si-n 40 minute o sa vi se rasfete in fata ochilor o minunatie dulce, parfumata, tocmai buna de pus in cupe, daca nu sunteti frati de cruce cu rabdarea ;)

Cum e aroma asta ?? Criminala !;) Daca aveti amigdalele scoase, nu va feriti, lingeti lingurita plina cu-nghetata, pana se-ndoaie ;) Laptele ala condensat... e atat de cremos si dulce, incat nu mai e nevoie de nici un adaos de zahar, iar combinatia dovleac copt si lapte de cocos - e mai mult decat o impreunare delectabila a unor arome complementare!

Reteta imi apartine, in case u wonder ;)

Sarmale in foi de varza murata

Nu stiu altii cum sunt, dar eu una nu concep sarbatorile de iarna fara meniul "ca la mama acasa". Aceste nestemate tamaduitoare din carne de porc, invelite intr-un vesmant acrisor din varza murata, sunt un deliciu oricand, dar parca de Craciun sunt si mai grozave ! Atunci porcul e "rasfatat" maxim ! Da stiu, unii pulseaza si cu vita.. dar eu una nu ma joc asa! Mie imi place hard dle', sa simt grozavia aia de carne blagoslovita cu mirodeniile care-i pun in valoare aroma ce le argumenteaza insemnatatea. Iar cine n-are - sa-si faca rost - d'un pahar cu tuica sau palinca! Ca doar atata va mai trebuie, parol ca da !

Nimic nu e mai incitant si mai aventuros decat aceasta calatorie, in care rabdarea e musai sa-si regaseasca starea de gratie, pentru a duce totul la bun sfarsit. In rest, carne tocata de porc (hai pentru cei cu nenea colesterolu' ridicat merge - juma juma - fratia cu carnea de vita), niste treburi in amestec, et voila!!

Sa purcedem asa dara la treaba. Va trebuie una - doua verze murate, depinde de foi si de dexteritate ;)

Apoi 1 kg de carne tocata de porc; dar cum ziceam, puteti pecetlui fratia dintre vita si nenea porcul ista, dar eu una nu dau orzu pe gaste, asa ca ma rezum mereu la cel din titlul intuitiv al povestii. Sa nu va bata gandul la carne macra, ca s-a dus pe apa sambetei toata ispita! Cu niscaiva grasime, niste ceafa de porc sa fie!

Puneti la incins 4 linguri cu ulei de floarea soarelui si aruncati acolo 2 cepe mari tocate marunt, 1 morcov potrivit dat pe razatoarea mica, 150 grame orez si 200 ml apa.. La foc iute ca sa nu se umfle orezul asta in pene prea mult... pana scade apa.. cam in 2 -3 minute asa.

Dupa ce s-a terminat isprava asta aromata, o rasturnati peste carnea tocata. Apoi adaugati asa... 1 lingurita rasa si nu prea - de boia iute, 1 lingurita plina cu sare, 1 lingura cu cimbru uscat, 1 legatura bogata de marar - fin tocat si amestecati, amestecati, pana cand compozitia printre contur, iar ingredientele s-au imprietenit destul.

Apoi treceti la fapte: alegeti cate o frunza de varza de marime putin mai mare decat o palma, puneti o lingura de compozitie in partea cea mai lata, dupa care rulati, iar la sfarsit introduceti colturile inauntru. Simplu ca buna ziua, nu-i asa?

Acu urmeaza secretul sarmalelor ca la mama acasa ;) E aceeasi lume, dar privita dintr-o cu totul alta atitudine organoleptica, parol ca da! Daca nu aveti bulion de casa din cel pe care-l uzitez eu la greu si sigur multi nu aveti :).. va zic eu care-i treaba cu el. E un must have ! Notati asa: la o cantitate de gogosari, puneti juma de cantitate de pulpa de rosii (asta puteti sa o si cumparati, daca n-aveti in casa). Si ma refer la gogosarii deja curatati de cotor si lipsiti de "boabe", da?

Pregatiti de acum un borcan cu bulion pentru sarmalele din aceasta iarna.. e ca-n reclama aia.. n-o sa regretati ! So, puneti la fiert 1 kg de gogosari curatati, dati prin masina de tocat sau blender si 500 ml pulpa de tomate pana cand scade zama lor si obtineti o consistenta groasa, intens colorata si parfumata de numai! C-o sa-l folosim si in alte mancaruri. Iar, ca intotdeauna trebuie sa existe un dar... daca nu aveti nici timp si nici chef de bulion, puneti intr-o cratita 4 gogosari (dati prin masina sau blenduiti) si 200 ml pasta de tomate si lasati-le pe foc mic pana scade zeama cat de cat si s-a creat legatura aia minunata dintre ele. Asta-i treaba ce-o vorbim, da !? Fix pentru cantitatea asta de sarmale... e musai. Ca bulionul asta se umfla-n pene si copleseste sarmalele cu 3 in 1.. culoare, savaoare, parfum! hmm o nebunie !

Pe fundul unui vas de lut, sau oricarui vas folositi voi pentru cuptor (nu mai zic ca ala de lut e cel mai bun, ca stiti si voi), rasfirati 1 legatura de marar si trantiti acolo, fix pe mijloc 2 linguri pline cu bulionul gogosar de care vorbiram noi!

Il vedeti la fata da? Aici am jumatate din cantitatea de sarmale. Vasul e mic, iar timpul in preajma sarbatorilor e scurt, asa ca pentru clipele alea, am in congelator cealalta jumatate de sarmale pregatite fix pana-n faza asta de cuptor! So, eu in faza asta am pus o lingura cu bulion.. voi puneti doua daca aveti un vas mai mare pentru cuptor si intreaga cantitate de sarmale insiruita acolo. Dupa ce ati asezat primul rand cu sarmale, aruncati peste ele 50 - 100 grame kaizer afumat sau bacon afumat, 1 - 2 lingurite boabe de piper, o lingura - doua - cu ardei gras dulce - uscat (gasiti prin magazine.. mai ales la Plafar) si continuati asezarea.

Apoi turnati apa fierbinte peste ele, cat sa le acopere d'un deget si la cuptor cu ele.. la foc potrivit inspre mic ... pentru 2 ore jumate - chiar 3. Aveti grija ca vasul sa aibe buza inalta, sa nu sara bulbucii de apa p'afara! Cu jumatate de ora inainte, puneti intr-un pahar 2 - 4 linguri cu bulion (ofc, tot din ala cu gogosar de mai sus, 2 pentru jumatate cantitate de sarmale, 4 linguri- pentru formatia completa), 100 -200 ml apa sa-l diluati putin si turnati 'siropul' ista peste sarmale... si dati iar vasul la cuptor !

Cum le serviti? Pai, le poate tine companie un ardei iute, hrean (ca-n cazul de fata), sfecla cu hrean, smantana.. care cum doriti! Cum sunt?? Sincer, n'am cuvinte sa va explic. Doar sper, ca privindu-le va pot atrage in capcana savoarei de a deveni complice la "vinovatia" de a le preface si a gusta din ele.

Apoi eu ies din schema, depinde de voi daca va multumiti cu 6 sarmale sau continuati necontrolabil, manati de libertatea instinctelor, sa le nimiciti ! Eu una nu mi-as pune lacat la gura !;) Ta-dam !
  

Reteta ii apartine mamei mele.

Supa de pui cu galuste

Sa fiu sincera va cam mint cu titlul asta! Mai de graba ar fi potrivit unul de genul: ciorba din mosi stramosi cu o gaina, batrana/da buna, de curte si galuste ;) Cand facusem taiteii de casa, va ziceam ca sunt in asteptarea unei puicute nehormonate.. si moama ce-am mai asteptat-o! A trecut luna, am mancat taiteii si gaina n-a sosit. Si cand i-a venit in sfarsit sorocul si i-a dezasamblat cineva gatlejul de trup, am primit-o cu o asa incantare, ca nici nu mi-am pus problema daca-i tanara sau batrana si cat o sa am de fiert la urangutano gaina asta, fara oala minune.. ca mie mi-e tare frica de ea! Da da, stiu .. ciorba buna cu gaina batrana se face! Da nici chiar asa frate.. Am fiert la oratania asta 6 ore!! Ati auzit bine ..6 ore!!! Timp in care am facut si o dulcegarie cu migdale, i-am cantat gainii la multi ani pentru cei 195 de ani, am suflat in lumanari, am mancat prajitura si gaina tot n-a fiert! Dar si cand s-a terminat circul asta, in care mai aveam putin si ma lasam pagubasa, m-am simtit ca si cum as merge cu bicicleta pe sarma (n-am experimentat, da-mi imaginez bine ;)!

Adrenalina maxima, gust exterm, da' extrem de bun, invaluite intr-o culoare atat de ademenitoare, ca alta mai breaza nu-i ;) ! Iar aromele, hmmm...si parfumul ala imbietor.. au facut un salt back in time si mi-au amintit de copilarie! Ce vremuri nene!! ... in care buna fierbea 5 ore la gaina, eu ma jucam cu papusile-n tarana si-mi baleau creierii cu gandul la ospatzu' ce urma sa vina! ;)

Gata cu vorba ! Trec la gaina! Iat-o ! In toata slendoarea ei.. food porn, copii! 

O tineam de-o aripa c-o mana, cu ailalta eram pe aparat, deci poza e putin cam stearsa, da' na ati vazut-o, ce mai tura vura! Asta-i gaina, la taiat, portionat si la fiert cu ea! Cum ziceam, animalului meu i-au trebuit 6 ore sa i se moaie bunaciunea de carne.. deci fiecare e pe barba si gaina lui.. Sa nu uitati de spuma si daca aveti greturi la zama puteti sa o si strecurati.. ;).  Gustul autentic nu-l garantez decat pentru gaina asta de curte!;)) Eu am folosit juma' din ea pentru supica asta ciorba si restul pentru un super pilaf..

Curatati, spalati, coafati 1 ceapa, 2 morcovi mari, 1 pastarnac, juma' de telina (potrivita) si, dupa ce a fiert cat de cat carnea (rapid tare in cazul celor de la market), le dati drumul in oala aia cu zama,  care sa tot fie ea vreo 3,5 litri, la toate legumele astea, scrise mai sus, taiate cubulete, adaugand si o lingura plina cu sare.

Dupa juma de ora, curatati 4 cartofi potriviti si un ardei kapia sau gras (depinde ce aveti prin batatura) .. ofc iar cubulete (pentru cartofi cu dedicatie.. niste cuburi mai mari;) si-n ciorbita cu ele. Scoateti puiutul de acolo cum am facut eu cu gaina mea.. nu de alta, dar sa nu-i cada carnea de pe oase..  il puneti intr-un vas si lasati legumele sa-si faca baia de bulbuci mai departe.

Dupa vreo 10 minute, va pregatiti de galustele cu gris. Mai degraba.. mixati bine 2 albusuri, incorporati apoi galbenusurile si adaugati 7 - 8  linguri cu gris, o lingura cu ulei, amestecand cu lingura de lemn si lasati compozitia deoparte vreo 2 -3 minute. Si cand treceti cu furculita prin amestec, sa ramane urme care sa se 'stearga' rapid..

Dupa alea 2 - 3 minute (nu pierdeti mai mult timp ca se intareste compozitia si galustele devin bolovani), luati vasul de pe foc, umeziti o lingura, luati putin din compozitie si lasati galusca sa pice in ciorba... Atata timp cat nu se destrama galusca - compozitia e legata, altfel mai completati cu putin gris. Dupa ce le-ati format pe toate, turnati o canutza cu apa rece peste ele si atat. Repuneti vasul pe foc - potrivit sa fie - si lasati-le sa fiarba vreo 10-15 minute, incercand pe la jumatatea timpului sa le intoarceti cu lingura pe cealalta parte.

Potriviti de sare (daca mai e nevoie) si un praf piper. Apoi adaugati carnita, tocati fin jumatate legatura de patrunjel si juma de leustean, blagosloviti ciobita cu parfumurile astea si dupa ce mai da o data in clocot e gata!

O grozavie mai delectabila ca asta nu-i ! ;) 

Hummus

I love it! U love it ??;) Io cel putin la fel de mult cum savurez fasolea batuta.. Voi?? Si-n baza noastra friendly de date avem cel putin unspce fasolari testati si-n privinta astuia din titlu ;) Se intampla investigatia asta acu ceva ani in urma, cand luasem drept ipoteza faptul ca el - al meu - nu papa fasole batuta < = > nu papa nici hummus... se extrapoleaza asupra homenilor da gen. Si nu mare mi-a fost mirarea sa descopar, testand pe mustatile lor esantionate, ca nu exista corelatie nene. Pentru asta e si-o vorba din popor, nu-i asa?? Preferintelor celor ce mananca fasola batuta cu ceapa calita innecata-ntr-un ocean de ulei (ca mine), nu au legatura cu ale celorlati de afirma-n gura mare ca n-au mancat in toata viata lor fasolo-vitamine, ci s-au spart in figuri cu hummus si nici cu al meu care nu baga-n el nici fasole batuta, nici naut cu tahini = love = hummus..

Voi va mai amintiti cand a aparut 'ideea' asta de hummus la noi? Io nu, dar am niste ani de cand tot ma impart intre fasole si chestia asta misto de vorbim noi acuma. La pariu ca multi au auzit in treacat de hummus si s-au oprit aici ??:), iar multe dintre noi am servit “delicatesa” cu si mai multa placere cand ne-am gandit la kg-le in plus, sau cand ne-am pregatit de spovedanie? One of my lovely friend la pierdut joia trecuta ;) .. pariu' mah!

So, chiar daca nu toti savureaza fasolea batuta si/sau hummusul cu aceeasi incantare ca mine, totusi un el/ea papa hummus... asa dara, e nevoie sa vorbim de papica asta tocmai buna de uns pe-o bucata de painica, dup' o bere bruna ;)

Si intru direct in subiect. E clar, sau daca nu luati aminte, ca in compozitia hummusului se regaseste tahini.. asa ca vorbim si de el aici. Notati asa:  Intai de toate asigurati-va ca aveti in casa naut si putin susan. Mai bine zis 100 grame seminte de susan, pe care le intindeti asa firave si delicate intr-un wok putin incins.. Invartiti mereu cu lingura de lemn, da des de tot.. cat sa devina semintele astea lucioase, nicidecum rumenite avand grija sa nu ajungeti sa simtiti ca ard in flacari, ca v-ati lins pe botic de tahini, ca devine amarui si hummusul la fel. So, beware!!

Dupa ce le-ati incins si le-ati lasat la racit, le varsati intr-un mixer, picurati acolo 2-3 linguri cu ulei de susan sau orice ulei vegetal (eu il prefer pe cel de susan), depinde cat de consistenta doriti sa fie pasta (eu il prefer cu 3 linguri cu ulei) si-i dati drumul la buton -- la puterea mare!!

Asa in reprize sa n-o ia mixerul razna.. Al meu e inca functional si destul de puternic si-l tine coarda.. In cateva secunde s-a facut o minunatie de pasta, de una mie ori mai buna decat cea din comert.

Puteti sa faceti tahini din oricata cantitate de susan va doriti. Eu atat fac de fiecare data (desi il puteti tine la frigider chiar si 3 saptamani) si-l folosesc pe tot odata innecat in naut!.. Am terminat cu tahini, acu incepe etapa 2, care de fapt incepe c-o seara-n urma, cand puneti voi la inmuiat 300 grame naut.

Dupa ce-si face somnul de frumusete in multa apa, pana i se increteste coaja pa el, il puneti la fiert in multa apa, un praf de sare si-l lasaaaati sa fiarba pana fierbe. Punct! Hmmm rusine-mi e, da  recunosc ca am o frica de oala aia minune nevoie mare! Nu ma apropii de ea, nici daca ma plateste cineva in porc si galbeni ! Deci, daca aveti asa ceva.. in cateva minute e gata.. Daca nu, il lasati si voi, ca mine, vreo ora - 1 ora jumate asa - la fiert. Puteti folosi naut deja fiert din conserva, dar hai mah ca nu-i greu deloc s-o luati de la zero, zau asa !!

Ingredientele astea au mai ramas de enumerat si-i aproape gata. Ideea e ca bunatatea asta de hummus face casa buna si cu usturoiul si cu ceapa.. depinde de voi cu ce-l blagosloviti! La mine.. usturoi sa fie nene! Daca tot il mananc singura, macar sa ma 'razbun' cat pot de "dulce" ;)

So, dupa ce a fiert, il luati cu o paleta, scurs de apa si-i aratati drumul spre mixer / blender. Picurati acolo zeama de la o jumatate lamaie (la urma pulsati cu cealalta jumatate daca va doriti), 5 catei de usturoi (fiecare e liber sa puna cat il tin puterile, sau sa-l inlocuiasca cu ceapa), 5 linguri cu ulei de masline, 2 ardeiuti din astia mici si iuti ;) curatati de samburi - sunt o nebunie parol ca da, toata pasta de tahini de mai sus, sare si piper dupa gust, si un praf de cilli dulce - puteti folosi boia iute/dulce sau si mai bine, va faceti de cap ca mine si-o sa dati peste un gust teribil, da teribil de bun !! Stati asa.. sper ca n-ati aruncat apa in care a fiert nautul, da?? Pulsati cu zama d'aia - cam 50 ml  (sau apa calduta) si dati-i drumul la mixer sa-si faca treaba!;) Daca mai e nevoie de apa (si sigur e), picurati asa putin cate putin... pana obtineti consistenta perfecta pentru voi ! Fiecare e liber sa faca ce-o vrea!! Dupa cum fiecare se inconjoara de sine insusi ! Nu-i asa? ;)

E absolut delicios si fara pacate ! Parol ca da!